Satul Lorau, apartinand comunei Bratca, este asezat intr-o zona daruita de natura cu o frumusete salbatica, inca neatinsa parca de mana omeneasca. Linistea acestor locuri pe care, deocamdata, nu le cunosc decat turistii initiati, nu este tulburata decat de cascada ascunsa in mijlocul Vaii Boiului.

Si, mai nou, de scandalul iscat intre gruparile potrivnice de sateni care s-au luat, cu chef de artag, unul de altul, angajati intr-un mini razbel local. Unii vor dezvoltarea turistica a zonei, altii ba. Ultimii, zicand ca nici nu vor sa auda de picior de turist prin partea locului, darmite de pensiuni, tabere de vacanta ori moteluri.

Un leu pe metru patrat

Constienti de potentialul turistic al asezarii, unii dintre localnici au inceput sa isi faca planuri care, din nefericire, ating interesele altor consateni de-ai lor.

Perspectiva unui eventual profit pe care l-ar putea aduce iubitorii muntelui aflati in trecere prin zona i-a facut pe sateni sa se tarasca prin tribunale si sa se rafuiasca intre ei pentru cate un petec de pamant de pe pamant de pe vale.

In urma cu mai bine de 30 de ani, mai precis in anul 1965, Teodor Caba s-a casatorit cu aleasa inimii sale, Ecaterina. Cu sapte ani inainte, mama fetei impreuna cu alte doua familii vecine primisera de la primarie un teren de 700 de metri patrati, situat chiar la intrarea pe Valea Boiului, intre doua paraiase.

Cum casa batraneasca nu mai era suficient de incapatoare pentru intreaga familie, tinerii au construit pe acel teren o casa noua. In momentul in care a solicitat autorizatie de constructie, primarul de atunci, venit la fata locului, s-a inteles cu Teodor Caba ca, in cazul in care va regulariza cursul paraului din vecinatate, sa ii suplimenteze suprafata cu inca o bucata de teren.

Pe cheltuiala proprie, omul a adus tuburi de beton si a efectuat lucrarea. Cativa ani mai tarziu, multumit de lucrare, primarul i-a spus sa procedeze la fel si cu celalalt parau, in conditiile in care pentru munca sa, Caba era rasplatit cu inca o portiune de teren.

Ca sa evite potentialele neplaceri cauzate de consatenii nemultumiti de extinderea casei, primarul i-a propus ca, in cazul unei reclamatii sa accepte sa plateasca o chirie simbolica, de un leu pentru fiecare metru patrat suplimentar, lucru care s-a si intamplat.

Ca dovada faptul ca intelegerea a fost una oficiala sta si Registrul Agricol, in care membrii familiei Caba sunt inscrisi cu o suprafata de 30 de ari, adica 3.000 de metri patrati.

Tipu' de la cablu

Problemele familiei Caba au aparut, insa, cativa ani mai tarziu, dupa cum sustin ei, de la o intamplare absolut banala. In anul 2001, unul dintre consateni, Vasile Berghian, a batut la poarta lor pentru a-i convinge sa plateasca pentru conectarea la televiziunea prin cablu. Taxa era de un milion de lei vechi in avans, plus inca un milion la bransare.

Cum nu dispunea de bani la acea data, Teodor Caba l-a refuzat. Discutia a degenerat si, dupa cum sustine Caba, s-ar fi incheiat cu o amenintare din partea consateanului.

Banuiala oamenilor din Lorau ca Berghian, a carui sotie era angajata la Cooperativa de Credit din comuna, ar fi fost direct interesat in actiunea de colectare a banilor este intarita si de faptul ca lucrarea a fost executata cateva luni mai tarziu, timp in care oamenii banuiesc ca avansul lor ar fi fost depus la banca si ca dobanda ar fi intrat in buzunarele lui.

Promisiunea de razbunare a prins contur doi ani mai tarziu. In calitatea sa de presedinte al Asociatiei de Padurit si Pasunat Runc-Boiu-Lorau, pe ale carei suprafete este situata casa familiei Caba, Vasile Berghian a avut o discutie cu Teodor Caba. Acesta din urma sustine ca presedintele i-ar fi cerut, pentru a-l lasa sa foloseasca in continuare terenul, 60 de milioane de lei.

In ciuda promisiunilor ca in schimbul acestor bani va putea folosi fara nicio problema suprafata cu care era inscris in Registrul Agricol, cel putin pe perioada cat va fi presedintele Asociatiei, Caba a refuzat din nou, suma solicitata parandu-i-se exorbitant de mare pentru posibilitatile sale financiare.

“Sa-ti strangi gunoaiele!”

Dupa cum declara Teodor Caba a fost inceputul unei hartuieli care continua pana in ziua de astazi. Practic, nu a fost ocazie in care cei doi sa se intalneasca si in care Berghian, dupa cum afirma capul familiei Caba, sa nu il apostrofeze sa dea jos gardul si sa isi stranga gunoaiele din zona, asa cum se refera la lucrurile din gospodaria omului.

Nici chiar intentia celui care isi vedea agoniseala de o viata in pericol nu l-au sensibilizat pe presedintele Asociatiei. Propunerea de a oferi un teren la schimb pentru cel pe care era construita casa a fost refuzata de Vasile Berghian. Motivul este unul extrem de simplu. Gospodaria familiei Caba sta chiar in gura Vaii Boiului, acolo unde presedintele are planuri mari de agroturism.

De aici si pana la tribunal nu a fost decat un pas. In 2004, in numele Asociatiei pe care o conduce, Berghian a deschis primul dintre cele doua procese impotriva consatenilor sai. In replica, mai recent, familia Caba a deschis o alta actiune in instanta, prin care cer anularea titlului de proprietate al Asociatiei Runc-Boiu-Lorau pentru suprafata ocupata de casa si dependinte.

Chiar daca infirma partial versiunea lui Teodor Caba, Berghian nu neaga nicio secunda ca acestia sunt o piedica in calea visurilor sale de a transforma zona intr-o atractie turistica. “Noi vrem sa facem acolo ceva turistic, ceva elegant, dar nu se poate din cauza mizeriei si tiganiei din jurul casei lor”, declara Berghian.

Un teren de fotbal, un carusel si cateva casute de lemn sunt primele obiective care, in opinia presedintelui, ar putea aduce un aflux constant de turisti in zona.

Presedintele contestat

Concluzia lui Vasile Berghian, care are numerosi contestatari in Lorau, este una singura: spiritul sau de initiativa si corectitudinea sunt cele care i-au atras antipatia unor consateni. El recunoaste ca nu doar familia Caba este singura cu care are probleme. De notorietate sunt si neintelegerile sale cu alti oameni din Lorau.

Acuzat de faptul ca pus mana pe banii din vanzarea unei bucati de padure a oamenilor, Berghian pretinde ca are documente pentru fiecare leu care a intrat in conturile Asociatiei si ca nu si-a insusit niciun ban.

Mai mult, el afirma ca fiecare membru al Asociatiei a primit in urma acestei vanzari cate un milion de lei pentru fiecare hectar pe care au intrat in noul colectiv, chiar daca acestia neaga si sustin ca nu au primit decat jumatate din suma.

Aceasta neintelegere a fost, de altfel, si motivul unui proces de calomnie pe care, dupa cum ne declara reprezentantul partii adverse, Ioan Tepelea, Berghian l-a si pierdut.

Interesant este faptul ca, desi nu a permis familiei Caba, schimbul de teren care le-ar fi permis sa se intabuleze pe propria lor casa, la una dintre sedintele Asociatiei din acest an, mai precis in luna februarie, presedintele a propus Adunarii Generale un alt schimb, de aceasta data in interes personal, al unui teren propriu cu un altul de pe Valea Boiului.

Pentru ca a reclamat in instanta aceasta procedura, lui Pop Vasile, alt locuitor din Lorau, care a fost o vreme chiar cenzorul Asociatiei, i se contesta acum calitatea de membru.

Cine-mparte...

Cu siguranta, insa, ca cea mai grava acuza adusa lui Vasile Berghian este legata de modul in care acesta a ajuns proprietar cu acte pe 15 ha de teren. Argumentele sale, potrivit carora aceste suprafete ar fi fost mostenire de familie, cat si din partea unor batrani care ar fi fost ingrijiti de catre socrii lui Berghian, starnesc rasul oamenilor din sat.

Ioan Tepelea demonstreaza cu un desfasurator ca familia Berghian si cativa apropiati au ajuns mari proprietari insusindu-si terenuri ale unor persoane decedate care nu aveau mostenitori, dar si unele suprafete nerevendicate de cei in drept.

In realitate, potrivit oamenilor din Lorau, intreaga avere imobiliara a familiei Berghian este un teren de 700 de metri patrati, adica de cateva sute de ori mai putin decat au acum.

Nici procesele si nici scandalurile cu consatenii nu il pot determina pe Berghian sa renunte la sefia Asociatiei de Padurit si Pasunat Runc-Boiu-Lorau, ci, dupa cum singur declara, il ambitioneaza mai mult.

Motivand ca nu fuge de raspundere, el spune ca face un bine oamenilor din zona si ca majoritatea sunt multumiti de prestatia lui, mai ales ca datorita interventiilor sale, potrivit propriilor afirmatiei, atat Lorau, cat si cateva sate din jur beneficiaza de apa, telefonie si televiziune prin cablu.

Si, chiar daca admite ca a solicitat pentru unele dintre acestea bani de la consateni, i se pare normal ca acestia sa suporte eforturile “protocoalelor” pe care le-a organizat pentru a-i convinge pe sefii de institutii abilitate despre necesitatea acestor investitii in zona.

Asociatia de Padurit si Pasunat Runc-Boiu-Lorau a fost infiintata in toamna anului 2002 si are 112 membri. Numit presedinte inca de la infiintare, Vasile Berghian sustine ca Asociatia este mostenitoarea vechii asociatii urbariale “Neagoe Voda”, care a functionat in zona in perioada interbelica.

Pe langa Berghian, conducerea este asigurata de un Consiliu de Administratie - despre care contestatarii sustin ca este alcatuit din oamenii presedintelui si ca practic acesta este singurul care ia hotararile si refuza sa puna la dispozitia membrilor actele contabile ale Asociatiei - si de Adunarea Generala, din care fac parte toti membrii.

Potrivit reglementarilor in vigoare, in cazul in care doresc sa paraseasca Asociatia, membrii trebuie sa renunte definitiv la suprafetele pe care le detin, acestea urmand sa fie impartite in mod egal apoi de catre ceilalti membri ramasi in Asociatie. De asemenea, proprietarii de terenuri nu le pot instraina.

Conform datelor furnizate de Vasile Berghian, valoarea impozitului pe terenurile Asociatiei in ultimul an s-a ridicat la suma de 38 de milioane de lei, bani care au fost suportati din venituri proprii, a caror principala sursa este taxa perceputa de la turistii cu corturi care campeaza in Valea Boiului.

“Ma abtin sa fac orice fel de comentarii referitoarele la incidentele din satul Lorau. Totusi, in opinia mea, este vorba despre cateva conflicte de ordin personal”, declara primarul comunei Bratca, Adrian Mateas.

Potrivit propriei sale declaratii, edilul comunei sustine ca “autoritatile locale nu au fost solicitate sa intervina in solutionarea acestor probleme, dar chiar daca acest lucru s-ar fi intamplat, noi nu avem niciun fel de atributii pentru a controla activitatea asociatiilor urbariale”.

Mateas considera ca a lua partea unei anumite tabere dintre cele implicate nu ar fi o rezolvare si prefera sa asiste de pe margine la toate framantarile din Lorau.