Unii dintre pelerini au ajuns la manastire inca de duminica iar altii au plecat de ieri seara. Oamenii au venit cu trenul, cu autobuzele, cu masinile sau cu carutele.
Cei din satele din apropiere au pornit in pelerinaj pe jos. Greco-catolicii si ortodocsii vor sarbatori si astazi separat Inaltarea Mariei.
Greco-catolicii s-au adunat la biserica parohiala din sat, unde a fost organizata o slujba de adoratie euharistica de-a lungul intregii nopti. Ortodocsii s-au adunat la manastirea Nicula, unde s-au rugat de-a lungul noptii. De la ora 5, la manastirea ortodoxa a inceput slujba utreniei.
In sat, liturghia va fi oficiata de episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, monseniorul Florentin Crihalmeanu. El a strabatut pe jos ieri, insotit de un grup de tineri romani si italieni drumul dintre vechea resedinta eparhiala, orasul Gherla, si satul Nicula.
La manastire, slujba va fi savarsita de mitropolitul ortodox al Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului, Bartolomeu Anania. La slujba sa sunt asteptati, alaturi de pelerini, si politicienii locali.
Miile de pelerini sunt atrasi la Nicula de o icoana a Fecioarei Maria despre care se spune ca ar fi facatoare de minuni. Potrivit unor rapoarte ale armatei austriece, icoana ar fi lacrimat in anul 1694.
Icoana a fost disputata pe atunci in cadrul unui proces intre satenii greco-catolici si contele Kornis, romano-catolic, care era stapanul domeniului Nicula. Curtea de la Viena a decis ca icoana sa fie asezata intr-o biserica de lemn, unde sa poata fi adorata de toti, fara deosebire de confesiune.
Sanctuar marian recunscut de Vatican
In secolul al XVIII-lea, Papa a recunoscut importanta sanctuarului de la Nicula si a acordat indulgenta plenara, adica iertarea tuturor pacatelor, pelerinilor care vizitau biserica. La sfarsitul secolului al XIX-lea, episcopii greco-catolici din Gherla au construit o biserica de zid cu un iconostas din lemn de tei unic in lume.
Icoana facatoare de minuni a fost asezata in acest iconostas mobil si este coborata si urcata in functie de momentele liturghiei.
La inceputul secolului XX, Papa Pius al XI-lea a declarat Nicula drept sanctuar marian. Adica, a fost recunoscuta drept unul dintre cele mai importante locuri de pelerinaj din Biserica Catolica.
In anul 1930, episcopul Iuliu Hossu, primul cardinal roman, a infiintat la Nicula o manastire a calugarilor Ordinului Sfantul Vasile cel Mare. In anul 1948, calugarii au fost arestati de Securitate.
Superiorul manastirii, Leon Man, a fost ucis apoi in Penitenciarul Gherla. Manastirea Nicula a fost data de autoritatile comuniste in administrarea ortodocsilor.
Ca sa o fereasca de profanarea comunistilor, calugarii greco-catolici au ascuns icoana Fecioarei Maria cu Pruncul Isus. Ea a fost zidita in peretele casei fostului ingrijitor al manastirii, in Fizesu Gherlii, unde a stat ascunsa timp de aproape 20 de ani.
Pe patul de moarte, ingrijitorul a dezvaluit taina. Icoana a fost dusa de autoritatile comuniste la Muzeul National de Istorie al Transilvaniei din Cluj.
Icoana distrusa
In cele din urma, ea a fost transferata in capela episcopului ortodox Teofil Herineanu, fost preot greco-catolic. Dupa anul 1989, Teofil Herineanu a dus icoana la restaurat.
Restauratorii au distrus insa din greseala pictura originala si au apoi au repictat icoana, cu mari diferente fata de original. In cele din urma, icoana a fost readusa in manastirea folosita de ortodocsi.
Calugarii ortodocsi au incercat sa demoleze vechea biserica de zid ca sa stearga urmele greco-catolicismului de la Nicula. In urma reactiei vehemente a opiniei publice, ei au renuntat la proiect si au inceput sa construiasca o noua biserica, in apropierea celei vechi.
Biserica din secolul XIX a fost lasata in paragina. Mai mult, ca sa grabeasca distrugerea vechiului edificiu, din acest an, calugarii ortodocsi au inceput sa scoata caramizi din peretele bisericii greco-catolice.
Manastirea Nicula este in prezent obiectul unui proces de revendicare, deschis de greco-catolici. Procesul a fost stramutat la Tribunalul Bacau, unde este tergiversat de aproape un deceniu.
Procesul a fost pornit de arhiepiscopul ad personam greco-catolic din Cluj, George Gutiu, dupa ce ortodocsii au refuzat sa restituie manastirea pe calea dialogului. Mai mult, ierarhul Bartolomeu Anania a inceput construirea unui centru de studii biblice chiar in interiorul manastirii revendicate.
