Fostului presedinte al PSD ii pica greu la stomac desecretizarea dosarelor. Ion Iliescu sustine ca publicarea pe internet a dosarelor reabiliteaza fosta Securitate si discrediteaza actualii oameni politici.

Pentru a minimaliza campania de deconspirare a celor care au avut legaturi cu Securitatea, Ion Iliescu incearca sa initieze o campanie de discreditare impotriva unor efigii ale politicii romanesti.

Intr-o conferinta de presa sustinuta la Valenii de Munte, unde se desfasurau lucrarile de vara ale Universitatii “Nicolae Iorga”, Iliescu l-a acuzat pe fostul lider taranist, Corneliu Coposu, ca ar fi avut legaturi cu Securitatea.

Senatorul PSD a insinuat in discursul sau ca Seniorul taranist, Corneliu Coposu, ar fi fost informator al Securitatii. Intrebat daca cunoaste detalii despre acest neplauzibil angajament al fostului lider PNT cu Securitatea, Iliescu a dat repede inapoi, sustinand ca nu are informatii clare despre acest subiect.

Singurul argument pe care l-a invocat a fost acela ca “a fost in presa comentat si dansul (n.r. Coposu) nici nu a contestat”. Cu toate “indulcirile” din declaratiile care au urmat, gafa facuta de Iliescu a iscat discutii aprinse. Atacul sau dovedeste inca o data complexul de inferioritate pe care fostul presedinte il are fata de ilustrul om politic si martir taranist.

Iliescu a incercat sa pateze memoria lui Coposu, cu toate ca e binecunoscut faptul ca acesta a avut la Securitate doar un dosar de urmarire informativa. Declaratiile date Securitatii de Corneliu Coposu au fost in calitate de anchetat. In timp ce Iliescu era presedintele Romaniei, oamenii l-au numit pe Coposu “presedintele moral” al tarii.

Moralitate care lui Iliescu i-a lipsit de la bun inceput, de la implicarea sa dovedita in organizarea si derularea mineriadelor. In calitate de prim secretar, Iliescu a avut, pe linie politica, in subordine Securitatea.

Afirmatiile facute de Ion Iliescu cu privire la legaturile lui Corneliu Coposu cu Securitatea l-au revoltat pe Constantin Ticu Dumitrescu, fostul membru PNTCD. Acesta a tinut sa precizeze ca Seniorul taranist a fost urmarit de Securitate si nu a fost informator.

Constantin Ticu Dumitrescu, membru CNSAS, a declarat ca fostul lider taranist, Corneliu Coposu, care a avut numele conspirativ Calinescu nu numai ca nu a fost informator, dar a fost urmarit de Securitate pana in 22 decembrie 1989”.

Coposu - simbol anticomunist

Corneliu Coposu a fost si ramane simbolul rezistentei in fata sistemului opresiv, politicianul care nu si-a abandonat niciodata principiile si crezul. Supranumit “Seniorul”, Coposu a luptat neincetat pentru idealurile democratice a caror necesitate a inteles-o mai bine decat oricine altcineva.

Coposu a stiut la momentul potrivit ca PDSR nu putea fi distrus doar cu mesaje anticomuniste si ca o opozitie fragmentata este lipsita de orice putere. Prin urmare, el a reusit sa coaguleze, la momentul oportun, miscarile anti-FSN existente sub aceeasi umbrela: Conventia Democrata. CDR a fost fundamentul evolutiei politice a PNTCD ulterior.

Lupta anticomunista a devenit reperul acestei aliante, iar Ion Iliescu s-a transformat in principala tinta a atacurilor CDR.

Aderarea Romaniei la structurile europene, reconcilierea cu casa regala, retrocedarea proprietatilor confiscate de comunisti reprezinta doar cateva dintre ideile politice ale lui Corneliu Coposu care au contribuit la insuflarea unui spirit modern, in acord cu principiile morale de la care nu a abdicat niciodata.

Destinul unei vieti

Corneliu Coposu s-a nascut la Bobota, judetul Salaj, la 20 mai 1914, intr-o familie de preoti. In 1935, Coposu a fost ales presedinte al Organizatiei Tineretului Universitar al PNT din Cluj. Rolul cel mai important in evolutia sa ulterioara l-a jucat apropierea si influenta marelui artizan al Unirii din 1918, Iuliu Maniu.

Intre 1937 si 1940 a activat ca secretar personal al lui Iuliu Maniu, pe care l-a insotit in toate misiunile sale politice, iar in 1940 a primit functia de secretar politic al lui Maniu. Coposu l-a insotit pe Iuliu Maniu in toate negocierile si tratativele purtate cu negociatorii occidentali si cu liderii partidelor politice din coalitia antihitlerista.

I s-a incredintat cifrul secret al corespondentei diplomatice prin care Opozitia negocia iesirea Romaniei din Axa si intoarcerea ei catre aliatii traditionali.

Corneliu Coposu a mai colaborat la saptamanalul “Ardealul”, publicatia refugiatilor transilvaneni si a publicat in “Zorile”, “Dacia”, “Saniter”, “Curentul”, “Cuvantul Liber”, “Dreptatea” si altele.

In 1945, Coposu a devenit presedinte al filialei PNT Salaj, iar in 1946 a fost promovat secretar al Delegatiei Permanente. Ziua de 14 iulie 1947 a reprezentat un moment tragic pentru Coposu, el fiind arestat impreuna cu intreaga conducere PNT, dupa inscenarea de la Tamadau, desi nu facuse parte din grupul arestat acolo.

A fost tinut in arest preventiv, fara sa fie judecat, pana in 1956, cand i s-a inscenat un proces pentru “inalta tradare a clasei muncitoare” si pentru “crima contra reformelor sociale”.

Condamnat la munca silnica pe viata, a fost inchis timp de sapte ani la penitenciarul Ramnicu Sarat intr-un regim sever de izolare. In 1962 s-a imbolnavit grav ca urmare a tratamentului de exterminare aplicat detinutilor politici. A fost repus in libertate in aprilie 1964, dupa 17 ani de detentie. Cu toate acestea, Coposu a continuat sa fie in permanenta urmarit si convocat la Securitate.

In perioada 1964 - 1989 i s-au facut 27 de perchezitii si i s-au confiscat dulapuri intregi de documente si manuscrise. In 1987, Coposu afiliaza Partidul National Taranesc, aflat in clandestinitate, la Internationala Crestin Democrata. In ianuarie 1990 reinfiinteaza PNT, sub titulatura Partidul National Taranesc Crestin Democrat, al carui presedinte va fi pana la moarte.

El a devenit astfel liderul opozitiei impotriva Frontului Salvarii Nationale, care cauta sa monopolizeze puterea Executiva si Legislativa.

Intelegand ca Revolutia a fost furata de noua putere “emanata”, inzestrata cu vechi reflexe totalitare, Corneliu Coposu va prelua misiunea grea de a conduce Opozitia in Romania postcomunista. Coposu a activat pe plan international, printre altele, in calitate de membru in Consiliul Uniunii Europene Crestin Democrate si in Internationala Crestin Democrata.

Cu sase luni inainte de a muri, Seniorul a fost numit ofiter al Legiunii de Onoare, cea mai inalta decoratie a Republicii Franceze. Moartea sa, in noiembrie 1995, a generat un imens val de simpatie populara pentru fortele politice anticomuniste din Romania. Dupa trecerea lui in lumea celor drepti, Coposu a fost numit “presedintele moral” al Romaniei.

Consternati de declaratiile lui Iliescu

Vasile Dancu: “Coposu a avut legaturi cu Securitatea intrucat a fost anchetat de ofiterii de securitate in nenumarate randuri. Nu este corect faptul ca Iliescu a insinuat ca fostul lider taranist a facut politie politica sau a fost un delator al Securitatii. Cred ca Ion Iliescu nu ar trebui sa se ocupe de lucruri de acest gen”.

Daniel Buda, deputat si presedinte PD Cluj, se declara consternat cu privire la declaratiile in care Ion Iliescu insinueaza ca fostul om politic Corneliu Coposu ar fi fost colaborator al Securitatii. “Cu siguranta Coposu, a avut legaturi cu Securitatea, dar numai in privinta batailor pe care le incasa de la securisti!”, a declarat Buda.

Ioan Marcus, liderul PPCD Cluj, este de parere ca Iliescu incearca sa minimalizeze importanta deconspirarii dosarelor Securitatii prin declaratii surprinzatoare care ar trebui sa se inscrie in categoria gafelor politice.

“Nu stiu cum as putea comenta aceasta prostie! Este un act de dezinformare pentru ca Iliescu incearca sa creeze o senzatie de lehamite in ceea ce priveste chestiunea deconspirarii celor care au avut legaturi cu fosta Securitate!”, declara pentru BZA Ioan Marcus, presedintele PPCD Cluj.

Marcus mai este de parere ca este o greseala grava sa-i pui alaturi pe acelasi palier de imagine pe Voiculescu si Coposu. „Iliescu persevereaza in practicile pe care le-a promovat timp de 16 ani.

Nu de mult, Iliescu il considera pe Coposu ca fiind singurul om politic roman care poseda o coloana vertebrala, iar acum apare cu declaratii de acest gen... Aceasta opinie ar trebui inclusa in categoria gafelor politice!”, a mai declarat liderul PPCD Cluj.

Gheorghe Ciuhandu, presedintele PPCD (PNTCD): “Nu este deloc greu sa ne imaginam cum ar fi aratat Romania fara Corneliu Coposu - o tara in care esalonul doi al Partidului Comunist, venit la putere dupa 1989, nu ar fi avut nici un fel de opozitie si care, in loc sa se indrepte spre Uniunea Europeana si Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord, s-ar fi afundat intr-o relatie paguboasa si fara viitor cu comunitatea statelor fost sovietice. Marele merit al Seniorului a fost acela ca, prin prestatia sa, chiar daca toata perioada de dupa 1989 a trait-o in Opozitie, a reusit sa puna istoria Romaniei pe cursul ei firesc.

Iar faptul ca astazi Romania este membru al NATO si a semnat Tratatul de Aderare la Uniunea Europeana este o confirmare a viziunii Seniorului si, in mare masura, meritul lui si nu al epigonilor sai care, in afara de vorbe frumoase, nu se pot lauda cu mare lucru. <>, spunea, la un moment dat, Seniorul”.

Wilfried Martens, presedintele Partidului Popular European:

“In timpul indelungatului calvar al Romaniei, Corneliu Coposu a fost marele simbol de speranta, onoare, inteligenta si forta umana. Pentru mine, care am avut privilegiul de a-l cunoaste, a fost unul dintre putinii oameni politici pe care nu am putut sa nu-i admir. Avea un stil care nu se intalneste decat de putine ori intr-un secol.

Intr-o viata in care au aparut multe tentatii care-l puteau face sa renunte usor sau sa accepte frustrarile mai confortabile ale exilului, refuzul sau a fost extraordinar”.