Aproape 2.000 de credinciosi au fost in pelerinaj, ieri, de praznicul “Adormirii Maicii Domnului”, la manastirea Ramet (judetul Alba). Cea mai mare parte a credinciosilor a urcat, marti dimineata, spre zona in care se afla asezamantul monahal, insa au existat si turisti care au venit inca din serile trecute pentru a asista la slujba religioasa.

Sfanta Liturghie a fost oficiata de un sobor de preoti si de obstea manastirii, iar, spre deosebire de anii trecuti, de la slujba au lipsit oamenii politici, reprezentantii administratiei judetene sau parlamentarii care se inghesuiau sa participe pana acum. Pentru credinciosii veniti din zone indepartate, maicutele de la lacasul de cult au pregatit si o masa cu mancaruri de post.

Un motiv pentru care participarea la slujba de la Ramet a fost mai redusa decat in anii trecuti il constituie si drumul judetean de legatura, aflat intr-o stare avansata de degradare. Manastirea a fost ctitorita de calugarii Ghenadie si Romulus, in anul 1214. De asemenea, documentele istorice ale zonei atesta faptul ca asezamantul monahal a fost parasit timp de 100 de ani.

La 20 august 1762, manastirea a fost lovita de generalul Bukow cu tunurile, fiind la acea vreme cel mai puternic centru ortodox din Transilvania. Refacut in anii urmatori, lacasul monahal a fost din nou distrus de armata imperiala habsburgica, la 23 decembrie 1785.

In 1826, asezamantul a fost transformat in biserica de mir si a redevenit manastire in 1932. In 1955 a fost transformata in manastire de maici, dar in 1960 a fost desfiintata, devenind cabana turistica.

In anul 1968, ieromonahul Dometie Manolache, sprijinit de o parte dintre fostele maici care lucrau la o sectie de covoare din Aiud, au reusit sa reintre in fostul asezamant monahal, transferand aici sectia de covoare.

In 1982, lacasul de cult a fost din nou autorizat sa functioneze. Pentru a recastiga cladirile manastirii, maicile si ieromonahul Dometie au construit o cabana turistica in afara manastirii, pe care au predat-o statului. Din 1982 a inceput zidirea bisericii noi, terminata si sfintita la 30 iunie 1992.

La aceeasi data a fost canonizat Sfantul Ghelasie, fost ecumen al manastirii si arhiepiscop al Transilvaniei in cea de-a doua jumatate a secolului al XIV-lea. Biserica veche a fost restaurata intre anii 1987-1989.

Manastirea are si un muzeu in care se afla o colectie de carte veche, icoane pe lemn si pe sticla, obiecte etnografice din zona si obiecte de cult.