Ultima reactualizare a PUG-ului municipiului Cluj-Napoca a fost realizata in timpul administratiei Funar, mai precis in 1997. Nici fosta, nici actuala administratie nu au reusit sa realizeze un nou PUG, adaptat noilor conditii ale pietei imobiliare, piata care a cunoscut o crestere exploziva in ultimii ani.

Acest mic amanunt face posibila dezvoltarea haotica a municipiului, prin aparitia constructiilor ilegale.

Regimul de inaltime stabilit ca limita de construire in 1893 (sec. XIX) era la cornisa cladirii la parterul careia se afla Libraria Universitatii. Dupa 1900, regimul de inaltime a fost modificat, noua limita raportandu-se, de data aceasta, la cornisa Sucursalei din Cluj a Bancii Nationale a Romaniei. Ultimul Plan Urbanistic General (PUG) al Clujului a fost elaborat in perioada 1997-1998.

Acesta respecta acelasi regim de inaltime ca cel adoptat dupa 1900, dar cu un amendament: inaltimea ramane valabila la nivelul cladirii sediului Bancii Nationale, insa, in situatia in care exista, la 100 de metri stanga-dreapta, cladiri inalte, atunci regimul limita de inaltime luat in considerare este egal cu al celei mai inalte cladiri de pe raza celor 100 de metri.

Ultimul PUG al Clujului a fost realizat de societatea Arhitext Intelsoft din Bucuresti, in urma contractului 14/15.09.1997, incheiat intre administratia Funar si societatea de proiectare bucuresteana. Art. 1 din acest contract prevedea elaborarea PUG-ului plecand de la studiile intocmite si finalizate pana la finele anului 1996. Art.

2 prevedea ca partea ramasa de executat sa fie prezentata intr-o anexa, care sa cuprinda defalcarea valorica pentru alte studii necesare avizarii proiectului, PUG-ul propriu-zis, precum si avizele si acordurile necesare aplicarii acestuia.

La articolul 3 se mentioneaza: studiul se va elabora conform temei, va fi elaborat de proiectantul general si va fi avizat de Comisia de Urbanism si aprobat prin HCL (Hotarare de Consiliu Local) al municipiului Cluj-Napoca. Termenul de executie a acestui PUG a fost stabilit pentru 10 decembrie 1997, iar pretul lucrarilor de proiectare s-a ridicat la 79.615,19 lei.

Vechea meteahna a administratiei de a nu respecta termenele de plata stabilite contractual a dus la finalizarea acestui proiect abia la sfarsitul anului 1998 si, astfel, a putut fi aprobat de Consiliul Local doar in primavara lui 1999. Se pare ca acest contract are o multime de inadvertente, nefiind intrunite toate avizele.

Centrul istoric este distrus sistematic, dar fara plan

Actuala administratie a postat pe site-ul Primariei regulamentul local de urbanism, care este, de fapt, un regulament de aplicare a acestui PUG.

Prezentul regulament se aplica pe teritoriul cuprins in limitele intravilanului municipiului Cluj-Napoca, stabilit conform aprobarii Consiliului Local din anul 1996, ca urmare a extinderii intravilanului fixat anterior prin Decretul nr.120/1976 (extindere de la 3978 ha, la 4899 ha), precum si pe teritoriul cuprins in extinderea acestui intravilan, propusa prin Planul Urbanistic General al

Municipiului Cluj-Napoca din anul 1998. Acest regulament local de urbanism preia prevederile planurilor urbanistice aprobate sau in curs de aprobare si cuprinde doar 4 Planuri Urbanistice Zonale (PUZ): PUZ aferent Calea Turzii, PUZ aferent strazii Observatorului, PUZ aferent Piata Cipariu, PUZ aferent Fagetului (neavizat) si un Plan Urbanistic de Detaliu (PUD) aferent zonei Piata Mihai Viteazul.

Se remarca lipsa unor PUZ-uri mai mult decat necesare, cum ar fi un Plan Urbanistic Zonal pentru Zona Centrala Protejata, zona care contine Centrul Istoric al municipiului si in care au rasarit constructii (sedii de firme si banci) care au o alta destinatie decat cea initiala.

In plus, toate constructiile noi au la baza autorizatii de construire lovite de nulitate, tocmai pentru ca nu exista un PUZ aplicabil respectivelor suprafete. De fapt, in orice zona se construieste, Directia de Urbanism a Primariei se scuza pentru nerespectarea regulamentului aferent PUG-ului tocmai prin lipsa de viabilitate a acestuia.

Una dintre cele mai mari probleme ale acestui PUG si, mai ales, ale regulamentului de aplicare o constituie includerea in intravilan a 2000 de ha de teren care apartin comunelor limitrofe, mai precis proprietarilor de drept care nu au fost inca improprietariti de primariile acestor localitati. Acest teren devenit intravilan obliga Primaria Cluj-Napoca la introducerea retelelor utilitare.

Mai mult, Primaria Cluj a ales sa viabilizeze alte terenuri extravilane, cum ar fi zona Someseni si zona Lombului, prin asocierea societati comerciale pentru construirea de cartiere rezidentiale, uitand de cele 2000 de ha de teren aduse in intravilan.

Municipalitatea nu are specialisti

Membru in Consiliul Superior al Registrului Urbanistilor din Romania, arhitectul Vasile Mitrea este de parere ca PUG-ul Clujului a fost intocmit conform cerintelor de atunci si ca acesta ar fi fost conceput concomitent cu PUG-urile altor mari orase din Romania. Mitrea a adaugat ca unele aspecte au fost tratate mai sumar si ca nu tranzitul creeaza probleme Clujului, ci pendularea Est-Vest.

Cu alte cuvinte, aceasta pendulare presupune sufocarea arterelor care trec prin centrul istoric. Am reprosat foarte des Primariei ca nici pana acum nu s-a facut o analiza serioasa. Nu exista o argumentatie stiintifica. PUG-ul actual se catara la Nord pe Cetatuie, iar la Sud trece peste cimitir. Acest PUG trebuia reactualizat din 2004.

Partea sudica a orasului este fara utilitati, ne-a declarat arhitectul. O parere apropiata despre viabilitatea PUG-ului are si vicepresedintele Ordinului Arhitectilor din Romania, filiala Transilvania, arhitectul Eugeniu Panescu. Pe terenuri care nu au fost identificate a fost desemnata infrastructura, fara a se tine cont ca acele terenuri sunt in afara intravilanului.

Astfel a aparut o serie de nereguli, perpetuate pana in prezent. Nici atunci, si nici acum municipalitatea nu a avut specialisti. A conduce un oras este foarte dificil. Daca atunci se respectau toate normativele, acum aveam un PUG bun, viabil. Este clar. PUG-ul ar trebui refacut. Acest PUG nu a fost respectat, astfel ca au aparut functiuni noi si zone noi.

Nu exista o evidenta a ceea ce s-a construit in Cluj. Arhitectul Sorin Scripcaru considera, la randul sau, ca Planul Urbanistic General al Clujului ar trebui reactualizat. Acest lucru se poate realiza prin cel putin doua etape.

Prima etapa sa fie construibila, iar cea de a doua sa fie pe termen lung si neconstruibila, dar care ar trebui sa contina zonele in care trebuie introduse retelele utilitare. Pentru orasul vechi ar trebui realizat PUZ-ul care sa contina zona protejata (istorica). Ar trebui alcatuite mai multe PUZ-uri, de mai multi proiectanti, pentru a se asigura diversitatea ideilor.

Insist asupra revizuirii si nuantarii procentului de ocupare a terenurilor (POT), precum si stabilirea zonelor pentru constructia locuintelor individuale, fara intercalarea acestora cu locuintele colective mici, asigurandu-se, astfel, aparitia zonelor cu adevarat rezidentiale, a conchis Scripcaru.

Fost membru in Comisia de Urbanism de pe timpul primarului Funar, arhitectul Ionel Vitoc este de parere ca actualul PUG nu este viabil deoarece cei care au facut referatele de avizare a acestuia nu au analizat cu competenta PUG-ul si l-au recomandat cu cumulul de greseli existent.

In opinia lui Vitoc, greselile majore ale actualului PUG sunt legate de trama stradala, actuala si viitoare, de stabilirea amplasamentelor pentru anumite structuri si stabilirea regimului de inaltime pe zone. PUG-ul ar fi trebuit completat cu

PUZ-uri, in special pentru terenurile aduse in intravilan. Este mai mult decat necesar un PUZ pentru zona centrala protejata, care, prin PUG-ul actual, beneficiaza de o suprafata exagerata, neincadrata corespunzator, a spus Vitoc.

Colegul de banca si de facultate al actualului arhitect-sef al orasului, Adrian Iancu, care este si presedintele filialei din Transilvania a Ordinului Arhitectilor din Romania, Serban Tiganas a refuzat sa emita o parere in aceasta dezbatere.