Intarzierea privatizarii uzinei Tractorul Brasov starneste noi tensiuni intre sindicalisti si AVAS. Primii se tem ca daca fabrica nu isi va gasi in curand un cumparator, ea va intra in faliment.

Sindicalistii incearca din rasputeri sa gaseasca o companie dispusa sa cumpere Tractorul Brasov inainte de integrarea in Uniunea Europeana.

Situatia economica a firmei este atat de delicata incat daca dupa momentul integrarii vor inceta ajutoarele de stat iar legislatia financiara va fi aplicata la sange, Tractorul a intra in faliment la scurt timp dupa 1 ianuarie 2007.

Si asta cu atat mai mult cu cat AVAS a fost data in judecata de catre reprezentantii companiei Myo-O, eliminata din cursa pentru privatizare.

Conducerea acestei societati a cerut pe de o parte refacerea licitatiei dupa anularea procesului-verbal prin care a fost eliminata iar pe de alta parte, printr-o cerere de ordonanta presedintiala, oprirea demersurilor de privatizare pana la pronuntarea instantei de fond.

In aceste conditii, reprezentantii unui alt competitor, societatea indiana Mahindra&Mahindra, au anuntat ca ar putea sa paraseasca procesul de privatizare. Ei se tem ca vanzarea societatii ar putea fi blocata de un sir nesfarsit de procese.

Italienii au renuntat la privatizare

Incheierea unui rapida a unui contract ar fi dorita si de sindicalisti, care se tem ca indienii de la Mahinda&Mahindra vor face concedieri masive daca vor reusi sa isi impuna conditiile in contextul prelungirii negocierilor. Initial, fata de preluarea Tractorului isi manifestase ineresul si compania italiana Landini, care insa a renuntat la proiect.

In anii 1980, Tractorul avea circa 22.000 de angajati si era una intre cele mai importante companii cu profil agricol din Europa de Est. Dupa privatizare, ar urma sa ramana mai putin de 2.000 de angajati.

In cazul in care privatizarea societatii ar esua, sindicalistii au intrezarit o portita pentru salvarea societatii. Este vorba de declararea ei drept uzina strategica.

Acest lucru ar insemna ca ar primi un statut asemanator cu cel al fabricilor de armament. Este insa greu de crezut ca autoritatile de la Bruxelles si cele de la Bucuresti vor accepta acest lucru.