Desi, inclusiv la nivelul Primariei, au existat idei, masuri concrete nu s-au luat, asa ca - dupa lucrarile facute pe malurile raului - doar o treime din Somes ar mai putea fi valorificata din punct de vedere peisagistic. Despre toate acestea vorbeste arhitectul Vasile Mitrea, intr-un interviu acordat ZIUA de Cluj.

ZIUA de Cluj: Ce inseamna lucrarile in derulare pentru amenajarea malurilor?

Vasile Mitrea: Se doreste consolidarea lor, asa cum se face si la Oradea, si in alte municipii. Normal ar fi fost, fiind o investitie de interes public, ca intentiile sa fie cunoscute si cetatenilor acestei urbe.

ZIUA de Cluj: Lucrarile sunt cele de care are nevoie Somesul?

V.M.: Cei care le executa fac ce stiu ei, ca hidrotehnisti. Dar trebuie adaugate si cele de amenajare peisagera. Aici ar trebui sa intervina Primaria. Ideal este sa se imbine utilul, adica intretinerea zidurilor, cu placutul - amenajare de promenade, cascade, aglomerari de apa. Pe o anumita portiune nu se mai poate face amenajare peisagera fiindca este prea tarziu, s-a construit.

ZIUA de Cluj: Ce-a mai ramas?

V.M.: Se poate salva zona de la Podul Napoca pana la Strandul Nou si de acolo mai departe. De la Podul Garibaldi spre Vest s-ar intra cu lucrarile in zona care se poate salva. Mai exista o parte a raului in zona industriala, unde sunt tronsoane neconstruite, adica portiuni care pot fi salvate.

Orasul se va extinde spre Est si Vest, tot de-a lungul Somesului, comuna Gilau va deveni, probabil, cartier al Clujului, asa ca amenajarea ar putea fi dusa pana acolo. Somesul merita o gandire complexa pentru a nu fi doar o apa canalizata (cum este acum pe 2/3 din cursul sau), ci o zona de interes, chiar o tentatie pentru clujeni.

Concurs de idei si proiecte

ZIUA de Cluj: Care ar fi pasii in privinta amenajarii peisagere?

V.M.: S-ar putea face un concurs de proiecte, ca pentru Bulevardul Eroilor. Primul pas ar fi un concurs de idei, in cadrul caruia sa se explice functiile urbane ale raului. Ar urma realizarea unui concurs pentru tronsoanele care pot fi amenajate, adica acea treime ramasa. Din pacate, Somesul se “blocheaza”, se fac proiecte care si-ar fi gasit locul in alte zone.

Acum, situatia poate fi imbunatatita, printr-un efort de inteligenta. Peste ani, se va putea realiza doar prin eforturi financiare pe care Clujul nu si le permite, prin demolari si prin interventii costisitoare. Mai avem posibilitatea sa intervenim pe sectoare de rau fara sa demolam. In acest moment, am putea spune ca Somesul este un atu al Clujului aproape pierdut.

ZIUA de Cluj: Ce s-a facut pana acum?

V.M.: Prin 1970, in dreptul strazilor 1 Decembrie 1918 si Mamaia, am vazut cateva echipe facand canotaj.

Apoi s-a intocmit si s-a concretizat un studiu de punere in valoare a malurilor Somesului, intre pasarela de la Opera Maghiara si Podul Garibaldi, si apoi a inceput executarea stavilarului - Pod “Garibaldi”, ultima actiune fiind demna de lauda deoarece se dadea viata unei idei a profesorului Iuliu Hatieganu de a se realiza un lac de canotaj in dreptul parcului sportiv.

Preocuparea de a face, din cursul unei ape, nu un canal indiguit, ci o sursa de avantaje, nu a mai continuat.

ZIUA de Cluj: De ce?

V.M.: Din dezinteres. Dupa 1985, am propus un contract pe aceasta tema, neacceptat, in 1984, 1990 si 1993 reveneam, prin contracte intocmite la Institutul Judetean de Proiectare, la necesitatea valorificarii apelor si spatiilor verzi intr-un sistem al agrementului urban, dar Planul Urbanistic General din 1998 nu a tinut seama de propuneri. Am mai insistat si prin teze si studii, dar degeaba.

ZIUA de Cluj: Care ar fi beneficiile economice ale unei interventii corect gandite pe raul Somes?

V.M.: Acum se pune problema cu ce atrage Clujul turistii. Aceasta nu se face nici cu sapte mall-uri, nici cu blocuri noi, ci cu arhitectura veche, cu un cadru natural adecvat. Timisorenii au facut din Bega un astfel de punct de atractie.

O amenajare corespunzatoare ar fi in beneficiul clujenilor, ar insemna o inlantuire de spatii verzi, o oferta de confort urban, se pot crea si tronsoane care sa fie folosite de echipe de canotori. De-a lungul Somesului s-ar putea apoi crea microansambluri de locuinte care sa beneficieze de prezenta apei.

Din ce in ce mai multe orase occidentale doresc sa se afirme in competitia dura a castigarii clientelei turistice prin crearea unei noi imagini tocmai cu ajutorul apei. Unele orase americane au fost dispuse sa desfiinteze zone industriale pentru a permite accesul la apa sau sa mute chiar autostrazile in acest scop.

Intoarcerea orasului catre apa se face si in vecinatatea noastra, in Bistrita sau Oradea.

ZIUA de Cluj: E nevoie de masuri atat de drastice?

V.M.: Se poate incepe cu acea portiune care poate fi amenajata despre care vorbeam. Nici pentru interventii in zona industriala eforturile nu ar fi mari, avand in vedere faptul ca exista intreprinderi care nu functioneaza. In cazul Clujului, Somesul are cateva atuuri.

Traseul sau vest-est favorizeaza patrunderea in oras a curentilor mai reci, asa-numita briza de munte, ce ajunge pana in nucleul istoric si zona industriala, ventiland tot parcursul. De-a lungul lui, de la vest la est se insiruie spatii verzi ce ajung pana in centrul municipiului, nascandu-se o pana verde, o benefica sursa de oxigen.