Studiile efectuate de Agentia pentru Protectia Mediului Cluj releva faptul ca judetul are unele probleme in ceea ce priveste poluarea aerului, a apelor sau a solurilor. Unele dintre societatile existente pe teritoriul orasului Cluj-Napoca incalca legislatia de mediu impusa de normele UE.
In zona superioara a Somesului, in jurul orasului Cluj-Napoca, se gasesc numeroase obiective industriale ce dau motive serioase de ingrijorare privind mediul inconjurator. Pentru prima jumatate a acestui an, Agentia pentru Protectia Mediului (APM) Cluj a publicat un raport conform caruia exista unele probleme cu privire la poluarea atmosferica.
In perioada monitorizata, ianuarie - mai 2006, concentratiile de pulberi in suspensie si de metale grele din pulberi in suspensie din Cluj au depasit valorile admise, in proportie de 4,76%, respectiv 38.10%. Poluarea aerului cu particule in suspensie favorizeaza dezvoltarea unor afectiuni la nivelul sistemului respirator si cardiovascular, a astmului bronsic si chiar cresterea mortalitatii.
Poluarea aerului cu plumb poate avea efecte toxice asupra sanatatii oamenilor si poate afecta mecanismul gastrointestinal, articulatiile si sistemul nervos, precum si organele vitale, ca de exemplu rinichii sau organele de reproducere. O serie de cercetari stiintifice recente au demonstrat ca plumbul are un efect negativ asupra dezvoltarii creierului la copii si deci a dezvoltarii intelectuale.
Poluarea atmosferei cu plumb se datoreaza in special gazelor de esapament. Autovehiculele elimina aproximativ 63% din cantitatea totala de plumb emisa la nivelul judetului Cluj. Tot din aceasta cauza a fost depasit si nivelul mediu de zgomot in judet.
Cea mai ‘‘galagioasa’‘ zona este sensul giratoriu din centrul municipiului Campia-Turzii, unde s-a inregistrat o valoare de 74,1 dB. Monitorizarea realizata de laboratorul APM Cluj a permis stabilirea zonelor critice sub aspectul poluarii atmosferei in judetul Cluj, in anul 2005.
Aceste zone critice sunt reprezentate de zonele industriale din judetul Cluj cum ar fi& zona Institutului Minier Cluj, zona Mechel Campia - Turzii, zona SC Somes Dej SA, zona SC Sortilemn SA Gherla, SC Rigips Turda si SC Holcim SA Turda. In zona urbana a judetului Cluj, poluarea aerului este cauzata in special de traficul intens.
Analizele efectuate cu un autolaborator performant au confirmat ca, la unii indicatori, zona centrala a Clujului este mai afectata chiar decat zona industriala. Cel mai poluat cartier din oras este Iris. Din cauza aerului plin de noxe, valoarea apartamentelor din acest cartier a scazut foarte mult fata de restul orasulu
Nici starea apelor din judet nu este una mai ‘‘clara’‘.
Conform datelor furnizate de Administratia Nationala ‘‘Apele Romane’‘ Directia Somes- Tisa, anul trecut au existat mai multe unitati economice care au raportat depasiri pentru emisiile in apa - SC Industria Sarmei Campia Turzii, SC Terapia SA Cluj-Napoca, SC Relcon SA Turda si SC Somes SA Dej.
In plus, in prima jumatate a acestui an, pe raul Popesti s-a remarcat inrautatirea calitatii apei fata de monitorizarea precedenta din 2005, la fel si pe raul Nadas. SC Mechel SA este principalul poluator al Ariesului, in zona Campiei Turzii.
Romania vinde ‘‘aer curat’‘
Situatia spatiilor verzi din intreaga tara este nesatisfacatoare, iar Clujul nu face nota discordanta. Deoarece municipiul Cluj-Napoca se inscrie in categoria oraselor cu peste 100 000 locuitori, ar trebui sa aiba un indice de 17 - 26 mp/locuitor.
Raportand suprafata totala de 438,5 ha a spatiilor verzi din Cluj la cei aproximativ 310.000 locuitori, rezulta un indice mult mai mic, de 14,14 mp/ locuitor. Cu toate aceste probleme existente, Romania sta totusi bine la nivelul de dioxid de carbon produs.
Fata de nivelul stabilit prin Protocolul de la Kyoto, tara noastra produce anual cu 40 - 50 de milioane de tone de dioxid de carbon mai putin. Cantitate suficienta pentru a fi vanduta marilor poluatori din Europa la pretul de un miliard de euro. Din 2008, Romania va putea comercializa anual dreptul asupra emisiilor de noxe in aer.
Tona de dioxid de carbon se comercializeaza in acest moment pe piata UE cu aproximativ 11 euro. Pentru anul viitor insa, se preconizeaza o crestere a pretului, ajungandu-se pana la 23 de euro pe tona. Asta inseamna un potential venit pentru Romania de un miliard de euro pe an. Practica comercializarii ‘‘aerului curat’‘ nu este una noua pentru tarile straine.
Doar anul trecut, tranzactiile mondiale cu CO2 s-au ridicat la 9,4 miliarde de euro.
Bomba cu noxe a lui Vuza
Conform monitorizarilor de pana acum, societatea Somes Dej este unul dintre marii poluatori ai judetului Cluj. Zona de impact a efectelor dezastruoase asupra mediului inconjurator este extinsa pe intregul curs al Somesului, insa cei mai afectati de toxinele provenite din combinat sunt locuitorii Dejului.
Calitatea apei si a aerului din Dej este alterata in permanenta de elementele poluante evacuate. Societatea condusa de omul de afaceri :tefan Vuza polueaza atat aerul, cat si apa. BZA a semnalat in repetate randuri modul defectuos in care :tefan Vuza intelege sa conduca societatea Somes Dej.
La preluarea combinatului, omul de afaceri si-a asumat ca pana in anul 2014 sa faca investitii in proiectul de mediu, in valoare de 16,6 milioane de USD, printre care un electrofiltru de aer (3 milioane USD) si un filtru impotriva poluarii apei.
Cu toate ca limita de timp nu a expirat, modernizarile facute pana acum in cadrul combinatului sunt menite sa aduca profituri mari in buzunarul lui Vuza, fara sa diminueze insa nivelul de poluare produs.
Beton si apa
GHM Mixbeton este o alta unitate economica din Cluj la care s-au constatat nereguli in ceea ce priveste protectia factorului de mediu apa. In urma unui control efectuat de catre inspectorii Garzii de Mediu Cluj, acestia au descoperit ca societatea GHM Mixbeton nu detinea actele de reglementare necesare functionarii.
Societatea a fost amendata cu 43.000 RON si i s-a impus solicitarea in vederea obtinerii reglementarilor impuse de lege. GHM Mixbeton SRL nu e la prima abatere de acest gen. Ea a mai functionat ilegal si inainte, aproape un an, fara ca vreo institutie abilitata sa ia masuri.
Anul trecut, un reprezentant al Inspectoratului de Stat in Constructii (ISC) a verificat societatea GHM Mixbeton, afland astfel ca aceasta functioneaza fara niciun fel de atestare din partea ISC Cluj. Cu toate ca s-a dispus oprirea activitatii pana la obtinerea atestarii necesare, care a avut loc in aprilie 2006, societatea a continuat sa functioneze ilegal.
