Apogeul migratiei alesilor locali

de Radu Belcean     Saptamana Clujeana
Marţi, 29 august 2006, 0:00


Incercarea de a curma zborul traseistilor politici din partid in partid, in functie de interesele de moment, a dat nastere la inceputul acestei luni unui adevarat card de migratori care s-au grabit sa schimbe partidul pe listele caruia au castigat alegerile locale cu altul, aflat bineinteles la putere.



Astfel, modificarea Legii Statutului alesilor locali prin Legea nr. 249/2006, cu scopul de a stopa pe viitor traseismul politic al alesilor locali, chiar daca pe termen lung ar putea da rezultate, a generat la inceputul acestei luni o miscare de tranzitie foarte de intensa.



Aceasta miscare a fost inregistrata atat in cazul edililor localitatilor clujene, cat si a viceprimarilor si consilierilor locali din unitatile administrativ teritoriale clujene.



Data de 10 august a fost termenul limita pana la care alesii locali erau obligati, conform legii, sa depuna o declaratie din care sa rezulte apartenenta politica ori la o organizatie a minoritatilor nationale, fara a se tine cont de partidele pe listele carora au fost alesi.



Legea prevede ca alesii locali care nu au depus, pana la acea data, declaratiile de apartenenta isi pierd mandatul obtinut in urma ultimelor alegeri locale. Insa aceasta prevedere nu se refera si la alesii care au candidat sau se declara independenti.



Ei au avantajul de a putea sa se hotarasca si dupa expirarea termenului legal daca vor ingrosa randurile unui partid politic sau vor ramane in continuare independenti. De la aceasta data, indiferent de motivul pentru care un ales local si-a pierdut calitatea de membru al formatiunii politice careia ii apartin, ei isi vor pierde mandatul.



In cazul primarilor insa, mandatul inceteaza doar in urma demisiei acestuia din partid.



Precedentul PSD-ist



Efectele acestor ultime migratii au fost aproape letale pentru partidele aflate in opozitie, si in special pentru PSD, partid care a pierdut cel mai mult din ceea ce a reusit sa castige la alegerile locale din vara anului 2004.



Insa nu trebuie uitat ca victimele de azi, social-democratii, au fost cei care au facut din racolarea primarilor din mediul rural o prioritate intre anii 2000-2004, cand se aflau la Putere. Astfel, in judetul Cluj, in urma alegerilor locale din 2000, PSD a reusit sa obtina doar 24 de mandate de primar, iar patru ani mai tarziu, numarul primarilor clujeni apartinand acestui partid a ajuns la 48.



Practic, in acest interval, PSD a reusit sa-si dubleze numarul primarilor din judet. Eforturile de racolare depuse de PSD pe parcursul fostei legislaturi si-au aratat roadele la alegerile locale din 2004, cand PSD a obtinut 42 de mandate de primar.



Daca in 2000, PSD avea 35,5% din totalul primariilor din tara, dupa numai un an, ponderea acestora a crescut la 53,6%, iar in 2004 a ajuns sa controleze aproximativ 75% din primariile din Romania.



Primarii vor cu Puterea



Bilantul apartenentei politice a primarilor la momentul 10 august 2006 indica faptul ca Alianta DA, sau mai precis partidele care o alcatuiesc, PNL si PD, au fost principalele beneficiare ale acestui ultimatum legislativ. Astfel, PD a castigat inca 12 primari pe langa cei 15 alesi in 2004, iar PNL s-a imbogatit cu inca 10 edili, dublandu-si numarul de primari in Cluj.



Perdanti la acest capitol au fost, in principal, PSD, care a ramas doar cu 25 din cele 42 de Primarii castigate la alegerile din 2004, dar si partidele mici, precum PC, PUNR, PNTCD sau PAS, care au obtinut cate un post de primar, pe care insa, pana pe 10 august, l-au pierdut.



In concluzie, PSD a pierdut aproape jumatate dintre primarii din Cluj, in timp ce PNL si-a dublat numarul edililor, iar PD a reusit sa inregistreze, in urma ultimelor zile de migratie, o crestere cu 80%. UDMR a ramas, ca de obicei, constant. Si viceprimarii au urmat, in marea lor majoritate, traseul superiorilor.



Numarul viceprimarilor PSD a scazut de la 25 la 17, in timp ce in PNL sunt inregimentati 19 viceprimari, fata de numai 11 cati erau in 2004. Numarul viceprimarilor PD a crescut de la 10 la 17.



Consilierii, la fel de inconstanti



Nici consilierii locali clujeni nu au dat dovada de un atasament mai mare fata de partidele pe listele carora si-au obtinut mandatul. In cazul acestei categorii de alesi locali se remarca PRM in randurile marilor perdanti de pe urma migratiei politice, alaturi de PSD.



Totusi, in cazul consilierilor locali, procentul migratiei nu a atins aceleasi valori astronomice inregistrate in cazul primarilor. Daca in cazul primarilor, PNL a inregistrat o crestere a numerica de 100%, iar PD de 80%, in cazul consilierilor locali din unitatile administrativ teritoriale din Cluj cresterile sunt de 31%, in cazul ambelor partide.



Astfel, PNL a castigat 40 de consilieri locali, fata de cei 129 alesi in 2004, in timp ce PD a adaugat inca 47 celor 152 de consilieri pe care ii avea in 2004. In schimb, PSD a pierdut 67 de alesi in deliberativele locale, iar PRM 20 dintre cele 95 de mandate obtinute in 2004.



Si numarul consilierilor locali apartinand partidelor mici a inregistrat o scadere, de la 142 in 2004, la 129 la 10 august 2006.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















171 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by