Jumatate dintre societatile de brokeraj vor disparea

de Radu Belcean     Saptamana Clujeana
Marţi, 29 august 2006, 0:00


(Foto: Saptamana Clujeana)

Piata bursiera romaneasca se pregateste de aderarea la Uniunea Europeana si implicit de patrunderea in Romania a unor mari societati de brokeraj din vestul Europei, care vor spori si mai mult concurenta in domeniul serviciilor de investitii financiare.



Numarul Societatilor de Servicii de Investitii Financiare (SSIF) active la Bursa de Valori Bucuresti si la Bursa Electronica RASDAQ este de 72, dintre care nu mai putin de 40 isi au sediul in Bucuresti. Pe locul secund, insa la distanta mare, cu un numar de 10 ori mai mic de SSIF-uri decat Capitala se situeaza Clujul, cu patru astfel de societati, urmat de Craiova, cu trei.



Prea multe SSIF-uri



Concurenta mare pe piata intermedierilor, corelata cu nivelul relativ redus al volumelor de tranzactionare de pe piata bursiera il face pe Rares Nilas, directorul general al BT Securities, sa afirme ca, in conditiile actuale, numarul maxim de SSIF-uri din Romania ar trebui sa fie intre 20 si 30.



Si Petru Prunea, directorul general al Broker, este de parere ca numarul SSIF-urilor este mult mai mare decat ar fi normal pentru dimensiunea pietei bursiere autohtone.



De aceea, el preconizeaza ca in viitorul apropiat vom asista la disparitia unor societati deoarece regulile impuse de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare vor fi tot mai drastice, iar valoarea capitalului necesar pentru a putea functiona va creste substantial. In consecinta, SSIF-urile mici vor fi obligate sa aleaga intre a fuziona cu alte societati sau a iesi pur si simplu din afacere.



O triere asemanatoare a avut loc si in anii 1998-1999, cand piata bursiera a trecut printr-un moment mai dificil, ceea ce a condus la disparitia a jumatate din cele aproximativ 150 de societati de brokeraj existente la acea vreme. Si in Cluj s-a resimtit perioada de recul a bursei.



Dintre cele aproximativ 10 societati specializate in intermedieri pe piata de capital au supravietuit doar patru: BT Securities, Broker, Interdealer Capital Invest si Target Capital.



Clujul nu se dezminte



Urmarind pozitiile ocupate de SSIF-urile clujene in topul valorilor tranzactionate la BVB si RASDAQ in luna iulie se observa ca toate cele patru societati se claseaza in prima jumatate a clasamentului, cea mai slab cotata ocupand locul 28 si avand o pondere in totalul tranzactiilor efectuate in luna iulie pe piata bursiera de peste 1%.



Mai mult, doua dintre cele patru firme de brokeraj clujene au reusit sa se pozitioneze in Top 10, BT Securities ocupand locul 4, iar Broker locul 5.



Cumulat, cele patru firme clujene au realizat 13,21% din valoarea totala tranzactionata in luna iulie la BVB. Rezultatele inregistrate de societatile clujene specializate in tranzactii pe piata de capital vin sa intareasca, dupa cum considera Rares Nilas, pozitia de centru financiar extrem de puternic pe care a dobandit-o orasul.



Acesta considera ca, avand in vedere ca fiecare dintre cele patru SSIF-uri clujene realizeaza un procent mai mare de 1% din totalul tranzactiilor lunare de pe piata bursiera, nici una dintre ele nu este amenintata de spectrul disparitiei in viitorul apropiat.



De altfel, atat Petru Prunea cat si Rares Nilas considera ca pozitionarea Clujului in topul intermediarilor la Bursa nu este intamplatoare.



Pe langa faptul ca este un centru universitar prestigios, ceea ce conduce la cresterea gradului de cultura economica, in Cluj functioneaza si o serie de institutii financiare puternice, dar si de emitenti cu mare cautare la bursa (lichizi), cum sunt Banca Transilvania si Broker.



In plus, dupa cum reiese si din statisticile BNR, clujenii sunt inclinati mai mult spre economisire decat spre consum, iar evolutia pietei bursiere din ultimii ani a facut din actiunile cotate la bursa un instrument viabil de economisire.



Tocmai datorita acestei orientari spre economii si investitii a clujenilor apare si diferenta mare in privinta SSIF-urilor dintre Cluj - cu 4 - si Timisoara, cu un singur SSIF, chiar daca potentialul economic al Timisoarei este mai ridicat decat cel al Clujului.



Bucurestiul, primul in top



In clasamentul in functie de valoarea tranzactiilor, sase din primele zece SSIF-uri sunt din Bucuresti. Societatile care ocupa primele zece pozitii realizeaza aproximativ 50% din rulajul bursier lunar.



Pozitionarea Capitalei ca lider incontestabil, atat in privinta numarului de SSIF-uri, cat si din punct de vedere al clasarii lor in top nu este deloc surprinzatoare pentru specialistii de pe piata bursiera. Explicatia consta in faptul ca in Bucuresti isi au sediul principalele institutii financiare din tara, cum sunt bancile, majoritatea lor avand SSIF-uri afiliate.



Din aceasta perspectiva, in top 10 sunt doar patru societati independente de brokeraj, fata de sase afiliate bancilor.



Acestea din urma reusesc sa atraga mai usor investitori, profitand de credibilitatea de care se bucura institutiile financiare pe langa care sunt afiliate, insa nu trebuie omis nici faptul ca investitorii institutionali straini apeleaza, pentru a intra pe Bursa din Romania, la grupurile financiar-bancare straine (ING, Raiffeisen, BRD-GSG etc.).



In general, aceste SSIF-uri au un portofoliu de clienti redus, alcatuit in cea mai mare parte de investitori institutionali, romani sau straini. Avantajele sunt evidente, avand in vedere ca societatile respective gestioneaza un volum mare de actiuni, cu un personal redus.



In schimb, in cazul SSIF-urilor „de retail”, care se ocupa de investitorii mici, persoane fizice sau juridice, personalul necesar administrarii portofoliilor acestora este mult mai numeros, ceea ce sporeste si cheltuielile.



Investitorii romani nu vor invada bursele europene



Schimbarile care vor surveni dupa aderarea Romaniei vor conduce, dupa cum am aratat, la o crestere a concurentei, dar si a conditiilor de functionare a SSIF-urilor, in urma implementarii acordului Basel 2, care va ridica pragul minim al capitalului social al institutiilor financiare.



Astfel, SSIF-urile mai mari vor reusi mai usor sa faca fata noilor cerinte, in vreme ce o parte dintre cele mai mici nu vor reusi, si astfel va avea loc o noua concentrare a pietei, in urma careia numarul SSIF-urilor active va scadea.



Rares Nilas este de parere ca, dupa aderare, investitorii romani nu vor intra foarte puternic pe pietele europene, deoarece piata romaneasca nu a ajuns inca la potentialul maxim, iar noile listari de companii furnizoare de utilitati vor aduce un suflu nou la Bursa de Valori Bucuresti.



De asemenea, un investitor mediu la BVB este considerat investitor mic la o bursa europeana, unde rulajele sunt mult mai mari, si astfel nu va beneficia de un cont asistat de un broker.



Mai mult, accesul la pietele europene de capital se poate face numai prin brokeri din tarile respective, si chiar daca din punct de vedere financiar apare o simplificare a procedurilor, din punct de vedere operational, inscrierea la o bursa straina ramane in continuare complicata.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















182 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by