Obisnuita sedinta lunara de Consiliu Local Sibiu a avut ieri un iz aparte. Izul venea de la vopseaua proaspata din sala de sedinte aflata in noul sediu al Primariei Sibiu. Caci, in rest, aceeasi monotonie a acoperit prezenta celor 20 si ceva de consilieri locali care au votat ca la comanda.
Sedinta programata, ca de obicei, la 14.00. Aflat cu serviciul la doi pasi de noul sediu, la 13.38, Hermann Gerold, directorul Liceului Brukenthal, intra in primarie. La zece minute, il urmeaza Kurt Klemens, care, la peste 70 de ani, ocoleste liftul si urca scarile.
„Mai face miscare”, glumeste el, dar nu tocmai convingator, deoarece, la inceputul sedintei refuza sa prezideze, pe motiv de boala.
Pana sa inceapa sedinta, insa, consilierii sse saluta zambitori, se pupa, de parca nu s-au vazut tocmai de la inaugurare. Se mira de sala, zambesc multumiti, isi cauta locurile. Hans Klein da mana cu toata lumea, rade. In forfota iscata de consilieri si de ceilalti angajati ai Primariei, nu multi observa ca a intrat primarul Johannis.
Doar liberalul Mihai Cristea se ridica, scrofulos, in picioare. Ceilalti isi zambesc larg, cu mainile stranse. Ca o gazda ce se simte pe propriul teritoriu, Johannis trece pe la toti, zambeste si, pe cei din FDGR, ii saluta in germana, strangandu-le mana. La ceilalti consilieri, nu se mai aude ce limba foloseste.
Cristea se ridica sa dea mana, inca de dinainte ca primarul sa se fi salutat cu Livia Sava. Seful de la DPC, Gigi Lazar, intra la fel de bine dispus ca intotdeauna.
Mai sunt doua minute pana la orele 14.00 si in sala se asterne o liniste curata, cu un puternic miros de lavabila. Ochii privesc primarul, primarul priveste sala. La 13.59 fix, primarul ii ridica pe ceilalti in picioare, astfel incat la orele 14, toata lumea prezenta asculta prima strofa din imn. Invitat sa prezideze este Leopold Gerhard Csongor.
Leopold vorbeste rar. Si sala are acustica buna, totul e limpede. Vocea ii e monotona. La patru minute dupa 14, incepe sa dea citire proiectelor de hotarare si sa le supuna la vot. Molcom. monoton. Consilierii ridica ca la comanda mana, cand se aude „cine voteaza pentru”. Leopold asteapta dupa fiecare intrebare, priveste peste ochelari in sala, nimeni nu are nimic de comentat.
Cei din presa se ingrijoreaza ca, din cauza vorbelor rare ale lui Leopold, cele aproape 50 de puncte de pe ordinea de zi vor depasi 40 de minute.
Pe la 14.09, la proiectul, primarul sparge monotonia si retrage un proiect. Aproape ca nici nu are importanta care. Consilierii se conformeaza si leaga la loc datele monotoniei.Doar ca, spre deosebire de fostele sedinte, nu par sa se mai infiga chiar atat de mult dupa piscoturi. Doar tanarul Raimar Wagner pare mai indraznet.
La 14 si 19 minute, 25 de proiecte erau votate si izul de lavabila nu se mai distingea de monotonie. Sparta de Hanbs Klein. Scurt, cat sa cuvanteze despre faptul ca orasul se va dezvolta in continuare si catre margini. Vorbe. Urmeaza, evident, vot in unanimitate. La 14.24, Johannis isi ascunde cu stanga un cascat prelung. Unanimitate, din nou. Multumit, primarul rontaie un piscot.
Linistea plicticoasa a sedintei unanime este sparta de degetul primarului. Care bate in masa si apoi arata catre un grup rebel din presa, ale caror soapte au ajuns pana la urechile fostului profesor. Cateva chipuri trezite din monotonie mustra presarii din priviri. Unanimitate iarasi.
Momentul culminant al sedintei este la punctul 41. Proiect ce a primit vot negativ din partea comisiei. Lui Leopold i se pare ca lumea nu a inteles. Si repeta - „E cineva impotriva”, dupa ce nimeni nu ridicase mana la „pentru”. Treziti din mirosul de lavabila curata, consilierii nu stiu despre ce este vorba.
Cand afla despre votul negativ voteaza „impotriva”. Toti, cu exceptia unui „abtinut”. La 14.37, se voteaza si proiectul cu numarul 46. Leopold trece peste informari, astfel ca, la 14,38, unanimitatea trece si peste proiectele de pe lista suplimentara de zi. Sedinta e gata.
Rand pe rand, consilierii se trezesc, zambesc, se saluta. Ii mai asteapta o luna de agitatie pana la urmatoarea intalnire de complezenta. Care va avea loc intr-o alta sala a noului sediu.
