Ioan Pacurar, inspectorul sef al Inspectoratului Judetean de Politie Cluj, are 46 de ani si s-a nascut in comuna Apahida (jud. Cluj). Pacurar este absolvent al Facultatii de Drept "Dimitrie Cantemir" din Bucuresti si doctorand la Facultatea de :tiinte Economice din cadrul Universitatii "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca.

Din anul 1998 lucreaza in Politia clujeana, unde a ocupat pe rand functiile de ofiter responsabil cu prevenirea accidentelor, educatia rutiera a populatiei, relatia cu mass-media, sef al Biroului Politiei Rutiere din municipiul Cluj-Napoca si sef al Serviciului Politiei Rutiere Cluj.

Pentru a afla mai multe amanunte cu privire la problemele cu care se confrunta politistii din judet in rezolvarea cazurilor, dar si despre proiectele Politiei clujene, inspectorul sef al Inspectoratului Judetean de Politie Cluj, Ioan Pacurar, ne-a acordat cu amabilitate un interviu.

Reporter: Care sunt cele mai importante realizari ale dumneavoastra de pana acum la conducerea Politiei judetului Cluj?

Ioan Pacurar: Normal ar fi sa va povesteasca despre realizarile mele alti colegi de-ai mei. Dar o sa va impartasesc cateva dintre ele, fara sa fiu acuzat de lipsa de modestie. In urma unui sondaj, se arata o sporire a increderii populatiei in ceea ce priveste politia. Sondajul arata o crestere de la 39%, in anul 2005, la 70% in acest moment.

Faptul ca a crescut increderea populatiei in politia clujeana este un semnal bun din punctul meu de vedere. O alta problema pe care am reusit sa o rezolv de cand sunt inspector sef este dotarea, in mare parte, a autoturismelor politiei clujene cu sisteme GPS. Acum este posibila o monitorizare atenta a masinilor politiei.

Vrand-nevrand, trebuie sa recunosc faptul ca si politistii sunt oameni supusi greselilor, ca toti ceilalti. Prin acest sistem pot monitoriza masinile de politie pentru ca, spre exemplu, lucratorii de la Sectia IV sa nu umble prin alte cartiere, in afara zonei lor de competenta.

O alta realizare este infiintarea Sectiei de Politie VI care deserveste o zona a Clujului in plina dezvoltare. :i avem in vedere infiintarea unei alte sectii de politie, in cartierul Someseni. Cu toate acestea, cred ca una dintre cele mai importante realizari este schimbarea mentalitatii politistilor, care a avut succes intr-o masura considerabila.

Parerea mea este ca a disparut "politistul" care se considera atotputernic si care nu este constient ca trebuie sa se supuna legilor tarii.

Rep.: Care sunt principalele probleme cu care se confrunta Clujul din perspectiva criminalitatii?

I.P.: Per ansamblu, judetul Cluj nu se confrunta cu o situatie infractionala deosebita. In primele sase luni am avut ceva probleme cu furturile din autoturisme. In mod normal, aceste furturi sunt probleme minore, dar ii deranjeaza foarte tare pe proprietarii pagubiti. In schimb, am marit numarul politistilor care au iesit in strada si numarul acestor furturi s-a diminuat considerabil.

Dupa 14-15 ani, in luna august 2006, s-a inregistrat o scadere a numarului de infractiuni stradale.

Rep.: Cu ce dificultati se confrunta ofiterii si agentii aflati in subordine in rezolvarea cazurilor?

I.P.: In primul rand apar impedimente in ceea ce priveste legislatia. Nu intotdeauna legislatia romaneasca corespunde situatiei din teren. Cu toate acestea, observam o imbunatatire, in sensul ca unele legi se modifica devenind ceva mai practice. Una dintre principalele probleme le-am intampinat in privinta legii circulatiei. Clujul era pe primul loc in tara la accidente grave si mortale.

Acum, cu noua lege a circulatiei, conducatorii vor fi mai prevazatori in trafic. Avem unele dificultati si in perceptia pe care o au unii cetateni asupra unor aspecte ale muncii politienesti. De multe ori, atunci cand un politist alearga dupa un infractor se gasesc unii cetateni cu un simt civic mai exacerbat care sar in apararea infractorului.

Cred ca opinia publica ar trebui sa fie putin mai receptiva la unele aspecte ale meseriei noastre. :i, daca imi permiteti, o alta problema cu care se confrunta, in mod deosebit, politistii tineri este lipsa locuintelor. Protectia sociala ar trebui sa se ocupe de gasirea unor solutii care sa rezolve aceasta necesitate.

Rep.: Care sunt cele mai importante proiecte pe care le aveti in vedere pentru urmatoarea perioada la nivelul politiei judetene?

I.P.: In primul rand, prin activitatile pe care le desfasuram zilnic, doresc o transparenta totala, mai ales cu ajutorul presei. In al doilea rand, as dori sa realizam o apropiere mai mare intre cetateni si politisti. Sunt de parere ca prevenirea unor acte criminale cu ajutorul cetatenilor va micsora gradul de infractionalitate cu care se confrunta Clujul.

Un alt proiect ar fi marirea gradului de operativitate in rezolvarea petitiilor cetatenilor. Iar pentru acest lucru colaboram foarte bine cu toate autoritatile locale si judetene. Unul dintre proiectele la care tin foarte mult este cel de a construi un acces modern in sediul principal al politiei clujene.

Aici vom deschide un birou de primire a petitiilor, un centru de consolare a victimelor care ni se adreseaza, o sala de asteptare dotata ultramodern si o sala de primire a presei in care dorim sa organizam conferinte. Dorinta mea este de a dota in acelasi mod si Sectia III de Politie. Un alt plan prevede si refacerea a peste 45 de posturi de politie din comunele clujene.

Rep.: Ati fost afectat de declaratiile facute la adresa Politiei Romane de catre ministrul Blaga ?

I.P.: Nu stiu daca este vina politiei in acest caz. Competentele sunt impartite intre toate institutiile statului. Noi, atunci cand avem o misiune, incercam sa o ducem pana la capat si sa o rezolvam cum trebuie.

Rep.: Care credeti ca ar fi primul pas pentru a imbunatati imaginea politiei clujene in ochii cetatenilor?

I.P.: Mereu trebuie sa facem cate un prim pas pentru a imbunatati imaginea politiei. In primul rand, actiunile noastre trebuie sa fie cat mai transparente. Pentru a imbunatati imaginea politiei am infiintat si Politia de proximitate. Acesti agenti de politie nu sunt dispusi in teritoriu pentru a sanctiona, ci pentru a veni in sprijinul cetatenilor, intocmai ca niste "ingeri pazitori".

Ei trebuie sa ajute oamenii fara a-i sanctiona. De multe ori o situatie conflictuala, care este pe cale sa degenereze violent, poate fi prevenita prin dialog, iar politistul ar trebui sa devina un moderator intre partile conflictuale. Din vara am dat o dispozitie prin care politistii trebui sa participe la intrunirile care au loc in biserici, indiferent de cultul religios.

In cadrul slujbei religioase, politistul transmite mesajul nostru prin care asigura cetatenii comunitatii ca trebuie sa fie deschisi dialogului.

Rep.: Cum credeti ca este vazut politistul de catre cetatean& prieten sau dusman?

I.P.: Aici suntem cam la mijloc. Daca e sa ne luam dupa sondajele facute, eu cred ca cetatenii incep sa ne priveasca ca pe niste viitori si posibili prieteni. A inceput sa dispara masca de om dur pe care unii politisti o afisau pana acum. Cred ca un dialog purtat cu zambetul pe buze nu poate decat sa imbunatateasca imaginea politiei in ochii cetatenilor.

Daca politistii isi vor respecta atributiile, cred ca totul va fi bine. Noi avem o deschidere totala si asteptam ca cetatenii sa vina spre noi pentru ca impreuna sa putem face ceva pentru comunitatea in care traim.