Proiectul legislativ de modificare a Ordonantei nr.22/1999 referitoare la reglementarea activitatii portuare, suscita tot mai mult interes in lumea portuara. Astfel, in ultima vreme au aparut diverse speculatii si ipoteze descinse din anumite prevederi ale proiectului de act legislativ mentionat.

Dincolo de aceste presupuneri si deductii, cert este ca proiectul legislativ, care nu va imbraca forma unei Ordonante de Guvern - dupa cum ne-a declarat Mircea Banias, directorul general al CN Administratia Porturilor Maritime SA Constanta - ci va ajunge direct in dezbaterea Parlamentului sub forma unui proiect de lege formulat de Guvern, cuprinde o serie destul de lunga de modificari si

reglementari noi. Dintre prevederile cuprinse in proiectul legislativ aflat deocamdata inca in faza de colectare a opiniilor si propunerilor venite din partea tuturor actorilor lumii portuare se remarca cea cu privire la faptul ca intr-un port privat administratia portuara este reprezentata de persoana juridica desemnata de proprietarul portului respectiv.

Altfel spus, regulile jocului sunt lasate la latitudinea proprietarului facilitatii portuare private, insa odata stabilite ele trebuie respectate si impuse chiar de catre patronul portului cu pricina sau de catre firma pe care acesta a desemnat-o sa administreze portul in cauza.

Desi aceasta reglementare exista si in vechiul act normativ, ea consfinteste o stare de fapt naturala si conforma cu principiile statului democratic potrivit carora un proprietar are atat dreptul sa dispuna dupa cum doreste de obiectul posesiunii sale, cat si acela de a-si impune propriile reguli in interiorul proprietatii sale.

Numai ca, tot proiectul de reglementare a activitatii portuare precizeaza si obligatiile administratiilor portuare, indiferent de faptul ca acestea apartin statului sau sunt organizate de o persoana fizica sau juridica privata.

Astfel, printre obligatiile autoritatilor portuare se numara elaborarea unor regulamente de functionare a facilitatilor portare in termen de 180 de zile de la publicarea actului legislativ in Monitorul Oficial, precum si aceea referitoare la punerea la dispozitia tuturor utilizatorilor interesati a infrastructurii portuare, „in mod liber si nediscriminatoriu”.

Prevederea amintita se aplica tuturor porturilor private din Romania, un exemplu in acest sens fiind portul pentru ambarcatiuni de agrement amenajat la Eforie de omul de afaceri George Copos.

Infrastructura portuara poate fi concesionata societatilor comerciale

O reglementare noua inclusa in proiectul legislativ mentionat este consemnata la art.27 si ea se refera la faptul ca „administratiile portuare si/sau de cai navigabile interioare pot desfasura si alte activitati in conformitate cu prevederile actelor normative de organizare si functionare ale acestora”.

Formularea precedenta a dat nastere la ipoteza vehiculata din plin in lumea portuara potrivit careia CN APMC ar avea libertatea de a deveni ea insasi operator portuar in conditiile in care inchirierea accesului la dane pentru toti operatorii portuari privati este efectuata chiar de catre aceasta companie a statului.

In plus, noul proiect legislativ permite administratiilor portuare sa organizeze prin delegare de competenta servicii de cautare si salvare a vietilor omenesti pe mare (activitate desfasurata in prezent doar de catre ARSVOM, agentie ce se afla in subordinea directa a Ministerului Transporturilor), interventia in caz de poluare, prelevarea reziduurilor, a apelor uzate, a gunoiului si a resturilor

menajere de la nave si altele asemenea. Un alt exemplu de prevedere ce lasa loc la interpretari este aceea care stipuleaza ca „terenurile portuare, digurile, cheiurile (...) se pot concesiona, subconcesiona, inchiria sau pot fi date in administrare, in conditiile legii”, in timp ce „infrastructura de transport naval care apartine domeniului public poate fi concesionata (n.r.

pentru 49 de ani) societatilor comerciale (...)”. Formularile anterioare au generat o serie de speculatii cu privire la o posibila privatizare a porturilor romanesti, in ciuda faptului ca acelasi proiect de act legislativ precizeaza clar faptul ca minim 51% din actiunile administratiilor portuare din porturile de stat vor ramane in proprietate publica.