Incercarea de a grupa toate legile si regulamentele care stau la baza functionarii pietei de capital din Romania nu au avut, pana in prezent, sorti de izbanda. Codul Bursier a ramas in continuare la stadiul de proiect, in special din cauza impasului legat de rezolvarea problemei asumarii responsabilitatii in privinta supravegherii pietei bursiere.

Totusi, daca in cele din urma se va cadea de acord cu privire la acest aspect, pe langa Codul fiscal, Codul penal sau Codul muncii, legislatia romaneasca se va imbogati cu un nou Cod, cel bursier. Acest Cod este asteptat de actorii de pe piata de aproape un an, fiind adoptat de actionarii bursei inca din aprilie 2006.

Fara responsabilitati

Disputa asupra institutiei abilitate sa supravegheze piata bursiera are loc intre reprezentantii Bursei de Valori Bucuresti si cei ai Comisiei Nationale a Valorilor Imobiliare (CNVM).

Reprezentantii BVB sunt de parere ca singura institutie abilitata sa vegheze asupra pietei si sa incadreze, daca e cazul, anumite practici in categoria abuzului de piata, este CNVM. Aceasta cu atat mai mult cu cat, in cazul in care s-ar ocupa de supravegherea pietei, membrii Consiliului Bursei ar fi in acelasi timp si intermediari, si supraveghetori pe piata bursiera, devenind incompatibili.

De celalata parte, reprezentantii CNVM propun renuntarea la institutia inspectorului general la BVB si RASDAQ, intr-un moment in care responsabilitatile legale privind prevenirea si detectarea abuzului de piata, prevazute inclusiv de legislatia comunitara, trebuie asumate atat de CNVM, cat si de operatorii de pe piata.

Mai mult, CNVM considera ca, avand in vedere caracterul privat al BVB si RASDAQ, prezenta unui reprezentant al statului in aceste structuri nu isi mai gaseste ratiunea.

O propunere de compromis ar fi cea potrivit careia sarcina supravegherii pietei sa revina ambelor institutii. Astfel ar exista o dubla responsabilitate in privinta semnalarii abuzurilor, piata fiind supravegheata atat de un reprezentant al BVB, cat si de un inspector general al CNVM, care va sesiza institutia pe care o reprezinta in cazul aparitiei unor nerguli. Insa nici aceasta propunere nu a fost acceptata pana in acest moment.

In aceste conditii, in lipsa unui numitor comun intre cele doua institutii, discutiile referitoare la solutionarea problemei sunt interminabile, ceea ce conduce la amanarea adoptarii Codului bursier.

8 milioane de euro pentru Categoria 1

In prezent, BVB este structurata pe trei sectoare: sectorul valorilor mobiliare emise de persoane juridice romane, sectorul obligatiunilor si al altor valori mobiliare emise de stat sau de autoritati ale administratiei publice centrale si locale, respectiv sectorul international.

Proiectul Codului Bursei prevede ca piata reglementata la vedere, administrata de BVB, sa cuprinda trei sectoare: titlurile de capital, titlurile de credit si organismele de plasament colectiv (OPC) - fondurile de investitii.

In sectorul titlurilor de credit vor fi incluse trei categorii pentru obligatiuni corporative (1, 2 si 3), obligatiunile municipale, titlurile de stat, categoria internationala obligatiuni si categoria alte titluri de credit, care va include si obligatiunile ipotecare.

Pe sectorul OPC vor fi tranzactionate actiuni ale societatilor de investitii si unitati de fond, insa in categoria unitatilor de fond urmeaza a fi incluse doar cele emise de fondurile inchise de investitii.

Pentru a fi admisa la Categoria 1 destinata actiunilor, o societate comerciala va trebui sa aiba o valoare a capitalurilor proprii din ultimul exercitiu financiar de cel putin 8 milioane de euro (echivalentul in lei). De asemenea, societatea trebuie sa fi obtinut profit net in ultimii doi ani de activitate si sa prezinte un plan de afaceri cel putin pentru urmatorii doi ani calendaristici.

Companiile de la Categoria 2 trebuie sa aiba valoarea capitalurilor proprii din ultimul exercitiu financiar de minim 2 milioane de euro.

La Categoria 3 vor fi admise atat valorile mobiliare ale societatilor dinamice si cu potential de crestere din domenii “in voga”, cat si titluri ale emitentilor care se ocupa de dezvoltarea de tehnologii noi si implementarea acestora in sectoare cum ar fi medicina, biotehnologia, agrotehnologia, telecomunicatiile si informatica.

Admiterea la aceasta categorie este conditionata insa de un nivel al capitalurilor proprii din ultimul exercitiu financiar de cel putin un milion de euro, conditie valabila si pentru actiunile din statele membre si nemembre ale Uniunii Europene listate la Categoria Internationala.

In privinta obligatiunilor tranzactionate, valoarea imprumutului obligatar trebuie sa fie de minimum 200.000 de euro, pentru o suma mai mica fiind necesar avizul CNVM de admitere la tranzactionare.

De asemenea, Codul Bursei prevede ca blocul de tranzactionare a titlurilor sa fie modificat de la 500 la 100 de instrumente, din cauza faptului ca unele actiuni au atins un pret mare, iar un bloc de 500 de titluri poate ajunge la o valoare de pana la 2.000 de euro.

Totusi, daca un instrument financiar nu poate fi tranzactionat prin intermediul blocului standard din motive obiective, dimensiunea blocului va fi stabilita de catre BVB, prin decizia directorului general.

Vanzarea in lipsa

De asemenea, pe piata de capital din Romania vor putea fi initiate operatiuni de vanzare in lipsa, insa numai cu titlurile societatilor cuprinse intr-o lista a valorilor mobiliare eligibile, stabilita de conducerea BVB. Vanzarile in lipsa sunt incluse in categoria tranzactiilor in marja, reglementate anul trecut printr-un regulament elaborat de CNVM.

Tranzactiile in marja reprezinta operatiuni cu valori mobiliare sau instrumente financiare derivate, efectuate de catre o societate de servicii de investitii financiare (SSIF) in numele clientului sau, pe baza unui credit acordat acestuia pentru cumpararea unor valori mobiliare sau a unui imprumut de titluri destinat efectuarii unor vanzari in lipsa.

Marja reprezinta nivelul minim pe care clientul trebuie sa-l mentina in cont si poate fi constituita in numerar, valori mobiliare, precum si in titluri de stat cu scadenta mai mica de un an.

Pot face obiectul imprumutului de valori mobiliare oferit de SSIF in scopul vanzarii in lipsa titlurile apartinand companiei de brokeraj si inregistrate in contul propriu, cele luate cu imprumut de la un alt intermediar, precum si valorile mobiliare apartinand clientilor SSIF, dar numai cu acordul scris al acestora.

Imprumutul de valori mobiliare se acorda, in schimbul unui comision, de catre detinatorul acestora (creditor), unei persoane fizice sau juridice (debitor), in scopul folosirii acestora pentru decontare. Debitorul are obligatia sa restituie creditorului acelasi tip de valori mobiliare la sfarsitul unei perioade de timp specificata in contract.

Mirajul Transelectrica

Prima listare a unei companii de utilitati pe BVB, Transelectica, a fost un adevarat succes inca din momentul subscrierii. De altfel, specialistii pietei bursiere au afirmat constant ca pe bursa romaneasca sunt putini emitenti care sa atraga investitorii, atat prin rezultatele obtinute cat si prin evolutia pretului, asa numitele bluechipsuri.

De altfel, actiunile Transelectrica scoase la vanzare in iunie, prin oferta publica initiala primara, au fost suprasubscrise de 6,64 de ori, investitorii depunand oferte pentru 47,38 milioane de actiuni, in valoare totala de 796,08 milioane de lei.

Aceste premise au generat previziuni optimiste din partea specialistilor, iar intrarea la tranzactionare nu le-a dezmintit. Transferurile cu actiunile companiei de transport a energiei au acoperit peste jumatate din lichiditatea de 42,64 milioane lei a Bursei de martea trecuta, prima de activitate a Transelectrica in ringul bursier.

Pretul la inchiderea primei zile de tranzactionare a ajuns la 22,8 lei pe actiune, in urcare cu 35,7% fata de pretul de listare, de 16,8 lei pe unitate.