Sansele Clujului in Uniunea Europeana le-ar reprezenta concentrarea universitara, turismul si informatizarea.

Analiza SWOT a MIE releva ca, printre punctele slabe ale Regiunii Nord-Vest se numara lipsa investitiilor pentru dezvoltarea structurii aferente drumurilor, cailor ferate si aeroporturilor, numarul redus de firme cu certificari de management al calitatii si mediului, productivitatea redusa (mai ales in industrie), investitiile scazute in cercetare, participarea scazuta a firmelor la societatea informationala, putine servicii si produse cu valoarea adaugata ridicata.

Printre neajunsuri se numara, de asemenea, centrele urbane afectate de probleme sociale (grad mare de saracie, degradare fizica a infrastructurii), degradarea sistemului de canalizare si epurare a apei, slaba diversificare a infrastructurii de cazare pentru turismul rural si cel practicat de tineri, lipsa de produse turistice si a suportului pentru dezvoltarea de marci locale sau regionale,

infrastructura de cercetare insuficient dezvoltata, rigiditate a sistemului de invatamant (lipsa instrumentelor pentru dezvoltare continua), numarul redus al personalului medico-sanitar (in special in mediul rural), starea edilitara neadecvata si dotarea insuficienta a unitatilor medicale.

Resurse neexploatate

Dintre atuuri sunt enumerate buna accesibilitate pe calea aerului (aeroporturile din Cluj-Napoca, Oradea si Satu Mare), densitatea mare a retelei rutiere si feroviare (peste media nationala), investitiile importante in infrastructura de afaceri si formarea de grupari ale intreprinderilor cu marci si traditie in constructia de masini si echipamente, mobila si textila, resursele de subsol

(minereuri complexe, bauxita, gaz metan), ponderea sectorului tehnologiei informatiei (IT) in crearea valorii adaugate brute, capacitatea antreprenoriala in crestere sau disponibilitatea serviciilor de baza in zonele urbane.

Pe baza acestei analize, MIE a elaborat un Program Operational Regional (POR) pentru perioada 2007-2013, in urma caruia se vor distribui finantarile pentru fiecare regiune de dezvoltare.

Clujul universitar, concurat de orase mai mici

Analiza MIE releva ca, printre punctele tari ale Regiunii Nord-Vest se numara buna accesibilitate pe calea aerului (aeroporturile din Cluj-Napoca, Oradea, Satu Mare), densitatea mare a retelei rutiere si feroviare (peste media nationala), investitiile importante in infrastructura de afaceri si formarea de grupari ale intreprinderilor cu marci si traditie in constructia de masini si echipamente,

mobila si textila, resursele de subsol (minereuri complexe, bauxita, gaz metan), ponderea sectorului tehnologiei informatiei (IT) in crearea valorii adaugate brute, capacitatea antreprenoriala in crestere sau disponibilitatea serviciilor de baza in zonele urbane.

Printre avantajele regiunii se numara centrele urbane de traditie cu relatii transfrontaliere bine structurate (Satu Mare, Oradea, Carei, Sighetu Marmatiei, Salonta, Baia Mare), resursele turistice naturale si antropice valorificate printr-un numar ridicat de structuri turistice, prezenta centrului universitar de traditie Cluj-Napoca si a centrelor universitare in plina dezvoltare Oradea, Baia

Mare, Satu Mare, infrastructura de invatamant echilibrat repartizata in teritoriu, traditie in domeniul serviciilor de sanatate (centrul universitar Cluj-Napoca).

Somajul va creste

Potrivit analizei MEI, Regiunea Nord-Vest are o suprafata de 3

200 km2 (14,3% din cea a tarii), fiind alcatuita din judetele Cluj, Bihor, Bistrita-Nasaud, Maramures, Satu Mare si Salaj. Populatia era, anul trecut, de 2,7 milioane de locuitori. Cea mai redusa valoare a sporului natural se inregistreaza in Cluj (-3,1), iar cea mai mare in Bistrita-Nasaud (singurul judet cu indice pozitiv).

Gradul de urbanizare in Cluj este de 66%, in vreme ce in Bistrita este de numai 36,2%. Cele mai mari orase sunt Cluj-Napoca - 298.000 de locuitori, Oradea - 206.000, Baia Mare - 14000 si Satu Mare - 116.000. Cele mai multe orase exista in Maramures - 13, Bihor - 10 si Cluj - 6.

Ponderea populatiei ocupate este cea mai mare in Bihor - 45,1% si Cluj - 44,3%, in special in servicii, pe cand in celelalte patru judete ponderea este in agricultura. MIE estimeaza pentru Salaj, Satu Mare si Maramures o crestere a somajului deoarece o pondere importanta o ocupa salariatii intreprinderilor de stat aflate in restructurare.

Fenomen unic in Europa

O consecinta a restructurarii industriale o reprezinta aparitia unui fenomen unic in Europa, migratia populatiei din zonele urbane in cele rurale in Bistrita-Nasaud, Salaj si Satu Mare. Exodul tinerilor in strainatate se manifesta mai cu seama in Maramures si Satu Mare, desi acestia finanteaza constructii in zona prin bani trimisi din strainatate, releva studiul MEI.

Regiunea Nord-Vest se situeaza pe locul trei in Romania, ca pondere in produsul intern brut - PIB (12%), dupa Bucuresti-Ilfov (21%) si Vest (13%). Gradul de participare a judetelor la PIB-ul regional este Cluj - 35,6%, Bihor - 25,8%, Maramures - 14,3%, Satu Mare - 11,9%, Bistrita-Nasaud - 9,1%, Salaj - 7,2%.

Clujul si Bihorul sunt mai industrializate (industria alimentara, usoara, lemn, constructii de masini) si mai dezvoltate economic decat celelalte, care se bazeaza pe lemn-mobila, industria usoara metale neferoase si auro-argintifere, iar polii saraciei se gasesc in Maramures si Bistrita-Nasaud.

Declinul Apusenilor

Zonele in declin industrial sunt Muntii Apuseni si cei din nord, care detin, totusi, resurse de minereuri, bauxita, sare, materiale de constructii sau lemn. Defrisarile de paduri si lipsa unui program coerent de reimpaduriri si drumuri forestiere au dus la reducerea continua a acestor suprafete, precum si la inchiderea sau reducerea capacitatii de productie a multor fabrici de mobila.

Exista sate, catune si gospodarii izolate neelectrificate in Maramures, Satu Mare si Cluj. Principalii poluanti ai regiunii sunt pulberile sedimentabile - Cluj, Salaj, amoniacul - Bistrita-Nasaud, Maramures, Salaj, dioxid de sulf si cadmiu - Cluj, Salaj, fluorul - Satu Mare, pulberile de metale cuprifere si plumbul.

In mediul rural, numai 40% din localitatile regiunii erau racordate la reteaua de apa potabila. Reteaua de canalizare din spatiul rural acopera numai 4% din localitati, regiunea fiind, din acest punct de vedere, pe ultimul loc in tara.

Principalele probleme legate de mediu sunt depozitele amplasate in apropierea locuintelor, apelor de suprafata si zonelor de agrement - generand poluarea apelor si solurilor, depozite orasenesti neoperate corespunzator, colectarea fara selectie a deseurilor menajere de la populatie.

Cele mai multe spitale le au Clujul - 19, Bihorul - 15 si Maramuresul - 9, insa acoperirea cu cadre specializate, dotarea si intretinerea unitatilor sanitare lasa de dorit. Trei dintre cele sase judete ale regiunii (Cluj, Bihor si Maramures) nu detin institutii de ingrijire la domiciliu, iar, din cei 8300 de copii cu dizabilitati, numai 355 beneficiau, in 2004, de asistenta sociala.

Oportunitati limitate

Dintre cele cinci zone-problema identificate in regiune, doua sunt din Cluj: cea montana (Maguri-Marisel, Belis, Valea Ierii) se confrunta cu degradarea infrastructurii, imbatranirea populatiei, cresterea analfabetismului, exploatarea haotica a resurselor locale, iar Turda-Campia Turzii cu disponibilizari masive si probleme de mediu din cauza industriei liantilor.

Potentialul de dezvoltare se refera indeosebi la orasele mari ale regiunii (Cluj-Napoca, Oradea). Regiunea are un potential turistic (vestigii arheologice, rezervatii naturale, lacuri glaciare si de acumulare, pesteri, conditii de turism montan). Exista zone etnofolclorice unde s-a dezvoltat agroturismul, in Maramures, Cluj si Bihor.

Apusenii au sansa de a deveni o atractie pentru turismul de drumetie, ai carei practicanti cauta conditii de cazare simple in medii naturale. In 2004, existau 427 de structuri turistice, cele mai multe concentrate in Bihor si Cluj, care detin 53,4% din regiune. Cele doua judete concentreaza si cea mai mare pondere a cererii, inregistrand 64% din sosiri si 71,5% din innoptarile din regiune.

Nord-vestul are la dispozitie 412 milioane

Ministrul Integrarii Europene, Anca Boagiu, s-a intalnit, joi, cu reprezentantii camerelor de comert din tara, pentru a stabili calea optima de colaborare in vederea pregatirii mediului de afaceri pentru momentul 1 ianuarie 2007.

Boagiu a explicat prioritatile de dezvoltare continute de POR, procedurile prin care vor fi gestionati banii europeni dupa data aderarii si a subliniat importanta rolului pe care il vor avea camerele de comert in facilitarea accesarii fondurilor structurale de catre mediul de afaceri.

Pentru nord-vest, suma estimativa care se va aloca pentru proiecte, pe acesti sapte ani, in baza POR, este 412 milioane de euro. La nivelul intregii tari vor fi alocate 3,2 miliarde de euro.

Oportunitati ale Regiunii N-V:

- Fonduri europene pentru reabilitarea drumurilor, cailor ferate, aeroporturilor

- Accentul pus de UE pe regiunile transfrontaliere

- Interes international pentru turismul cultural si in parcurile naturale

- Interes pentru dezvoltarea zonelor metropolitane

- Cresterea investitiilor publice si private in educatie

Amenintari pentru Regiunea N-V :

- Teritoriul sa fie ocolit de coridoarele europene majore rutiere si feroviare (desi e traversata de sapte drumuri europene)

- Transferarea productiei companiilor straine spre Moldova si Ucraina (o data cu cresterea salariilor prin integrarea in UE)

- Majoritatea firmelor mici si mijlocii este nepregatita la capitolele mediu, calitate, comunicare, practici manageriale

- Competitivitate scazuta a intreprinzatorilor pe piata IT

- Emigrare masiva a fortei de munca inalt calificate

- Neglijarea patrimoniului cultural

- Slaba calitate a utilitatilor publice (reduce atractivitatea regiunii)

- Desfiintarea scolilor din satele cu putini elevi (analfabetism)