Clujenii, buni platnici

de Alina Crancau     Gazeta de Cluj
Luni, 11 septembrie 2006, 0:00


Primaria Cluj
(Foto: Gazeta de Cluj)

Potrivit unui studiu realizat de catre grupul Coface Romania - grup specializat in furnizarea serviciilor de informatii de afaceri si recuperari de debite in Europa Centrala si de Est, societatea care se adreseaza nevoilor zilnice ale firmelor, punand la dispozitia acestora solutii de gestionare a creditului pentru construirea si protejarea relatiilor de afaceri - atunci cand vine vorba despre achitarea creantelor de orice tip, romanii sunt destul de seriosi. Numai ca romanul este extrem de inventiv, iar studiul Coface scoate la iveala metodele folosite pe plaiurile mioritice pentru a scapa de plata creditelor.



Printre cauzele cele mai des invocate de catre romani atunci cand vine vorba de neplata ratelor se numara incapacitatea financiara de a achita rata, pierderea locului de munca, supraincarcarea cu credite provenite de la mai multe banci sau neacceptarea platii anticipate a debitului integral in caz de intarziere a mai mult de trei rate lunare.



O alta scuza invocata de rau-platnici este aceea ca debitorul nu este beneficiarul creditului sau ca debitorul initial a decedat dupa incheierea unui contract prin care s-a angajat sa ramburseze un credit prin sistemul de rate.



Nici rai, nici buni



Daca Bucurestiul este cap de lista in ceea ce priveste numarul persoanelor cu debite intarziate, judetul Cluj sta destul de bine la acest capitol, situandu-se undeva la jumatate clasamentului rau-platnicilor.



Astfel, studiul realizat releva faptul ca 94% din creditele restante provin din cadrul creditelor de retail, adica credite de consum si credite de nevoi personale, in timp ce ponderea creditului restant auto, imobiliar, de tip leasing si a creditului pe card insumeaza doar 6% din totalul creditelor restante inregistrate la momentul efectuarii studiului.



Bucurestiul detine suprematia in ceea ce priveste numarul de persoane cu debite restante si anume 22%, urmat de judetul Hunedoara cu 11%, Constanta cu 9%, Dolj cu 7%, Iasi cu 7% si Vrancea cu 6%. Mai mult, 88% din restantieri au debite cu o valoare mai mica de 1.000 de euro, pe cand doar 1,22% au debite mai mari de 3.000 de euro.



Potrivit aceluiasi studiu, 60% din debitori sunt barbati, numarul cel mai mare de debitori fiind cuprins in intervalul de varsta de 30-40 ani care reprezinta 22%.



Din punct de vedere al sanselor de a mai recupera aceste credite neperformante, pe locul intai se situeaza Iasul cu o rata de recuperare de 41%, Galatiul cu o rata de recuperare de 29% si Suceava cu o rata de 28%. Pe de alta parte, judetele in care recuperarea creditelor este o problema serioasa sunt Bacau cu o rata a recuperarii de 9%, Neamt cu 12% si Vaslui cu 13%.



In ceea ce priveste judetul Cluj, acesta figureaza undeva la jumatatea clasamentului. In aceste conditii, firmele care ofera sisteme de creditare pot rasufla usurate, clujenii fiind constiinciosi in ceea ce priveste plata ratelor.



2008 suna bine



In ceea ce priveste recuperarea ratelor de la debitori, 45% dintre ei nu pot fi identificati din lipsa numerelor de telefon valide sau a adresei schimbate, o treime nu mai au acelasi loc de munca declarat in contractul de credit si 45% dintre ei nu mai locuiesc la adresa mentionata la momentul incheierii contractului.



Mai mult, 86% din debitori provin din mediul urban, mediul rural fiind reprezentat doar de 14% din total. Foarte curios este insa faptul ca in randul populatiei cele mai multe restante se inregistreaza in cazul creditelor de consum si pentru nevoi personale unde ratele sunt destul de mici.



Cu toate acestea, potrivit unui studiu realizat de catre grupul financiar UniCredit, Romania este tara cu cel mai scazut nivel al avutiei financiare, dar si al indatoririi pe locuitor din regiune.



Astfel, la sfarsitul anului 2005, bogatia financiara a romanilor reprezinta doar 20% din PIB, fata de 53% cat reprezinta media in zona Noii Europe (NE) - Europa Centrala si de Est, in timp ce indatorarea financiara a ajuns la 8% comparativ cu 14% in zona NE.



Cu o crestere medie anuala de 118% in ultimii cinci ani, in 2005, creditul ipotecar si imobiliar reprezenta 25% din totalul indatorarii romanilor. Aceasta expansiune a fost posibila ca urmare a existentei unui nivel redus de indatorare, dar si pe fondul cresterii veniturilor si a asteptarilor pozitive cu privire la veniturile viitoare.



Mai mult, pentru perioada 2007-2008, analistii UniCredit estimeaza o crestere medie anuala a avutiei financiare a romanilor de 17% ca urmare a cresterii preferintei pentru piata fondurilor mutuale si a asigurarilor. In acelasi timp, volumul indatorarii va creste in medie cu 22% pe an, creditul ipotecar sporindu-si treptat relevanta






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















69 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by