"Capsunarii" salajeni, tot mai tineri

de Adrian Lungu     Salajeanul
Marţi, 12 septembrie 2006, 0:00


10 la suta din tinerii salajeni din mediul rural se afla la munca in strainatate, conform unor date prezentate de Fundatia pentru o Societate Deschisa. Conform acelorasi informatii, peste 13 la suta din populatia activa a judetului se afla oficial la munca in strainatate. Cifrele se pare ca sunt mult mai mari pentru ca nu toate persoanele aflate la munca in strainatate au plecat legal.



Neoficial, aproximativ 20 la suta dintre salajeni se afla in Italia, Spania, Franta, Germania sau Anglia la munca. Practic, dintr-o gospodarie din trei cel putin o persoana se afla in strainatate pentru a castiga bani, iar numarul acestor persoane se pare ca se afla in crestere. Comunele cu cei mai multi locuitori plecati sunt Crasna, Chiesd, Sarmasag, Varsolt, Creaca si Romanasi.



Primarul comunei Crasna, Emeric Pop, ne-a declarat ieri ca cel putin 300 de tineri cu varsta cuprinsa intre 18 si 35 de ani au plecat in strainatate pentru a munci in agricultura, constructii si alimentatie publica. Emeric Pop a adaugat ca cei mai multi tineri sunt plecati in Italia, Spania, Franta si mai putini in Ungaria, tara unde se castiga mai putin. „Avem foarte multi tineri plecati.



Cei care vin investesc cel mai mult in constructii. Se construieste foarte mult”, a incheiat primarul. Secretarul comunei Chiesd, Gavril Nicoara, a spus ca din comuna se afla plecati in strainatate peste 100 de tineri, dar numarul lor este mult mai mare primavara si toamna. „Eu stiu ca avem peste 100 de tineri plecati, iar cei care se intorc investesc banii castigati in case.



Construiesc foarte mult. Avem plecati tineri in Italia, Franta, Germania, Ungaria si Grecia”, a mai spus Nicoara. Numarul persoanelor din Chiesd care au plecat in Italia, Spania si Franta pentru a munci a crescut mai ales dupa inchidere exploatarii miniere din localitate. Din cei 450 de oameni care au ramas fara loc de munca, 75 la suta au plecat din tara.



O alta comuna unde numarul celor care au plecat in strainatate pentru a-si castiga existenta este mare este Sarmasag. Primarul Kerezstes Zoltan, a afirmat ieri ca nu se stie cu exactitate cati localnici au plecat in strainatate, dar numarul lor depaseste sigur 300. „Nu stim sigur cati sunt. O parte pleaca, unii vin, nu stim cati sunt legal la munca in strainatate.



Vreau sa va spun ca multi s-au intors si s-au privatizat. Desfasoara activitati de servicii si nu mai sunt atat de multi in strainatate”, a adaugat Keresztes. Acestor comune li se mai adauga Varsolt cu circa 200 de tineri aflati in strainatate si Creaca cu cel putin 150.



Munca mai multa, bani mai putini



Tara "preferata” de salajeni este Italia, urmata de Franta, Germania, Anglia, Grecia si Ungaria. Italia nu este preferata neaparat pentru ca se castiga foarte bine, ci mai degraba datorita comunitatii de romani din „cizma”. Hana Pop, sociolog, ne-a declarat telefonic ca „tendinta este de a pleca dincolo si ca urmare a manipularii.



Sunt multe persoane care pleaca desi sunt constiente ca nu se mai castiga atat de bine. E o chestiune de mentalitate acum. A fi plecat in Italia si Spania inseamna sa ai in tara masina, sa-ti construiesti casa si sa porti mult aur”. Hana Pop a mai spus ca „s-a format o patura sociala, a celor plecati in strainatate. Au devenit un grup.



Multi nu vor sa recunoasca ca este si greu si ca se castiga mai putin, dar din putinul pe care il au vor sa arate acasa ca au facut ceva”.



Revenind la cifre, aproximativ 12 la suta dintre romanii din mediul rural doresc sa plece in urmatorul an intr-o tara straina pentru a lucra, in timp ce in 17 la suta dintre gospodarii, cel putin o persoana a lucrat temporar in strainatate dupa 1990, releva primul Barometru Rural realizat de Agentia pentru Strategii Guvernamentale (ASG) impreuna cu Gallup Organization.



Tinerii de pana in 35 ani sunt mai dispusi sa plece sa munceasca in strainatate. Intentia de a migra pentru munca nu este specifica gospodariilor celor mai sarace unde nivelul veniturilor nu permite achizitionarea celor strict necesare, ci mai degraba unei categorii de mijloc ce isi poate asigura minimum necesar, dar nu si bunuri mai scumpe.



In ultimul an, suma medie provenita din munca in strainatate intr-o gospodarie in care cel putin un membru a fost plecat este estimata la 3.165 euro, existand si gospodarii in care valorile au depasit 10.000 euro. Doar in 48 la suta dintre cazuri cei plecati la munca in strainatate trimit in mod regulat bani acasa.



"Capsunarii” investesc banii in case



Cercetarea arata ca 42 la suta dintre cei care trimit bani in tara prefera sa faca lucrul acesta in mod formal, prin transferuri bancare, in timp ce 21 la suta apeleaza la alte persoane. De obicei, banii castigati sunt investiti in gospodarie, fie pentru modernizarea locuintei sau pentru construirea unei case.



Doar patru la suta dintre cei intervievati au investit in agricultura si unu la suta au investit intr-o afacere non-agricola. Barometrul a fost realizat in luna august 2006 de Agentia pentru Strategii Guvernamentale in colaborare cu Gallup Organization, pe un esantion de 1.500 de persoane, reprezentativ pentru populatia adulta din mediul rural.








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















125 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by