O femeie din localitatea bihoreana Marghita a fost deposedata ilegal de peste 500 de metri patrati din terenul pe care l-a mostenit

Initial, Curtea de Apel Oradea a emis o decizie definita si irevocabila, investita cu titlu executoriu, in favoarea femeii

Ulterior, aceeasi instanta, ba chiar acelasi complet de judecata, a emis o a doua decizie, in defavoarea femeii

Personajul principal al "afacerii”, care pute de la o posta a coruptie, este, surpriza, judecatoarea Dana Cigan

Un act fals si doua hotarari contradcictorii

Doamna Onita este in posesia unor hotarari judecatoresti definitive si irevocabile, care nici pana in prezent nu au fost puse in aplicare, cu toate ca erau investite cu formula executorie. Initial, a fost vorba de o actiune de anulare a unui titlu de proprietate pe care Primaria Marghita i l-a eliberat pentru un teren mostenit de la membrii familiei ei.

"Diferenta de teren pe care trebuia sa mi-o dea Primaria Marghita conform actelor il folosea si il foloseste abuziv si acum o familie care nu are nici un fel de acte pe teren. Primaria refuza pur si simplu sa puna in executare sentintele date!”, ne-a declarat dna Onita.

In urma Deciziei civile nr. 750/R/2002 a Curtii de Apel Oradea, ramasa definitiva si irevocabila, a fost emis titlul de proprietate nr. 2373/2003. Cu toate ca Paraschiva Onita, in baza titlului de proprietate, scriptic, a fost pusa in posesie, in realitate lucrurile sunt mult mai complicate.

Deoarece o parte din terenul intravilan pe care-l redobandise in Marghita ca mostenire a familiei (539 mp) fusese ocupat de o alta persoana, fara acte legale. Culmea tupeului este ca intrusul a dat-o pe proprietara in judecata, pentru a obtine „prestatia tabulara” asupra terenului ocupat ilegal, pe baza unor hotarari judecatoresti „fabricate”.

Initial, Judecatoria Marghita a respins actiunea formulata de Havaneti Carol si Ecaterina impotriva Paraschivei Onita.

Insa, in faza de recurs, in mod scandalos, Curtea de Apel Oradea le-a dat acestora castig de cauza, desi Paraschiva Onita a prezentat acte autentice (testament, certificat de mostenitor, etc.) notate in CF 399 Marghita, din care reiesea in mod indubitabil ca toata suprafata de teren (1615 mp) ii apartine.

In mod cu totul incredibil, dupa ce aceeasi instanta, respectiv Curtea de Apel Oradea, prin Decizia nr. 750/R/2002, ramasa definitiva si irevocabila, ii daduse castig de cauza Paraschivei Onita, a admis actiunea formulata de cei care ocupa abuziv terenul.

Folosindu-se de o simpla declaratie (contract de vanzare-cumparare) sub semnatura privata, despre care exista toate motivele sa se creada ca e falsa, datata 26.06.1973, cercetata pentru a fi reexaminata de Parchetul de pe langa Judecatoria Marghita, intrusii au reusit sa „impresioneze” Curtea de Apel Oradea cu acest document.

In baza dubiosului document si a unor declaratii date in fata notarului de persoane dubioase, completul de judecata prezidat de judecatoarea Dana Cigan a emis Decizia civila nr. 24/A/2005, ramasa definitiva, dand castig de cauza sotilor Havaneti. Deci, Curtea de Apel Oradea a emis in aceeasi cauza doua decizii definitive, din care una este irevocabila, absolut contradictorii!

Ochelari de cal pentru o judecatoare "spagofila"

In motivarea primei decizii, care ii dadea dreptate Paraschivei Onita, judecatoarea Angela Berger arata: „... Instanta de apel a constatat ca, intr-adevar, titlul de proprietate nr.1029, emis de Comisia Judeteana Bihor pentru aplicarea Legii 18/1991 in favoarea reclamantei, a fost emis gresit, fiind ignorate probele din care rezulta ca recurenta reclamanta detine o suprafata de teren mai mare in calitate de proprietar (mostenitor), dar, in mod nejustificat, inlatura din sentinta primei instante mentiunea potrivit careia comisiile locale Marghita si Bihor sa emita un nou titlu in favoarea reclamantei, desi aceasta a solicitat prin actiune si a dovedit ca este indreptatita, in calitate de mostenitoare, la restituirea proprietatii pentru suprafata de 1347 mp, aferenta cotei de 30/36 parti din nr. topo 612 si 613 inscrise in CF 399 Marghita.

Pentru considerentele aratate, se va admite recursul reclamantei, se va casa decizia atacata si se va pastra sentinta primei instante”. Titlul de proprietate a fost chiar emis in cele din urma, dar nu a fost luat in considerare de instanta, in dosarul in care s-a dat sentinta defavorabila Paraschivei Onita.

Falsitatea documentului prin care se pretinde ca Sz?ke Margareta, nascuta Gyarmati, care locuia in Ungaria in anul 1973, cand se pretinde ca ar fi avut loc vanzarea terenului catre sotii Duma, este probata de faptul ca in acea perioada, terenul era intabulat pe familia Szilagy si Onita Paraschiva (conform extrasului CF 399/1972), Szoke Margareta neavand la acea data calitatea de proprietar tabular pentru a putea vinde legal terenul in suprafata de 539 mp familiei Duma.

Acest act dubios sub semnatura privata, din 1973, nu poate constitui o dovada pentru transmiterea proprietatii de la sotii Duma catre familia Havaneti, mai cu seama ca, in continuare, s-au folosit de acelasi metode (tot acte sub semnatura privata) din care, tinand cont de anumite declaratii, reiese ca, in acelasi timp, au fost vandute terenuri cu suprafete diferite si despre care acte se sustine ca au fost pierdute.

Asa-zisul contract de vanzare-cumparare din 1973 nu a fost niciodata inscris in coala funciara de pretinsii cumparatori. De ce? Fiindca actul nu a existat la data respectiva, el fiind „fabricat” ulterior!

Gales, coruptia trecea

Totusi, in ciuda acestor dovezi extrem de dubioase referitoare la dreptul de proprietate asupra terenului avansate de cei interesati, judecatoarea Dana Cigan le-a dat castig de cauza, ignorand dovezile indubitabile prezentate de Paraschiva Onita. Completul Curtii de Apel Oradea care a dat Decizia civila nr.625/R/2006, avand in componenta pe Dana Cigan (presedinte), Aurora Popa si Maria Gales (membri), a tinut sa demonstreze ca nu degeaba se spune despre instantele bihorene ca sunt printre cele mai corupte din tara si a respins ca nefondata contestatia in anulare formulata de Paraschiva Onita.

Madam Cigan si colegele ei ar face bine sa puna deoparte ceva economii, intrucat femeia nedreptatita de ele a depus deja la Curtea Europeana a Drepturilor Omului o plangere impotriva Statului Roman, plangere care, avand in vedere modul scandalos in care a fost judecata cauza, are toate sansele sa obtina o hotarare favorabila.

Iar despagubirile care vor fi acordate vor fi, conform legii, recuperate de la magistratii care au dat sentinta. Adica de la judecatoarele Cigan, Popa si Gales.

In plangerea adresata CEDO, Onita Paraschiva arata modul inadmisibil in care a fost solutionat cazul sau de magistratii bihoreni.

"Prin Rezolutia Parchetului de pe langa Judecatoria Marghita mi s-a admis plangerea, dar parchetul nu a binevoit sa procedeze la efectuarea de cercetari si investigatii pentru verificarea actului sub semnatura privata din 26.06.1973, asa cum am solicitat, invocandu-se aceleasi motive, ca si anterior, pentru a-i scoate de sub urmarire penala pe cei care au subscris acel act, cat si pe cei care l-au prezentat, cu toate ca actul era fals, aceasta putandu-se constata dupa modul cum a fot conceput si prezentat, respectiv in copie xerox, care nu putea fi luat in considerare, mai ales ca in actiunea civila s-a cerut sa fie prezentat originalul.

Cu toate acestea, instanta de apel, respectiv Curtea de Apel Oradea, a admis apelul formulat de cei cu care sunt in litigiu si le-a dat dreptate, cu toate ca procesul privitor la actul amintit nu a fost finalizat nici pana in prezent.

Insasi solutiile care au fost pronuntate pentru solutionarea cauzelor in civil in favoarea respectivilor au fost luate pe baza acestui document dubios din 1973, prezentat in copie, datorita caruia am fost deposedata de o parte din proprietatea dobandita prin mostenire de la antecesorii mei... Din declaratiile celor cu care sunt in litigiu reies o serie de confuzii, atat din partea lor, cat si din partea celor ce se considera ca l-au subscris.

In aceste declaratii se mai face referire si la alte terenuri pentru care s-au incheiat acte sub semnatura privata, care s-au pierdut, dar cu toate acestea, acele afirmatii au fost luate de bune si admise de catre Curtea de Apel Oradea, care le-a luat in considerare ca fiind acte de transmitere a proprietatii”.

Motive pentru "deparazitarea" Justitiei

De altfel, impotriva magistratilor de la Curtea de Apel Oradea care au strambat legea Paraschiva Onita a formulat si o reclamatie adresata Consiliului Superior al Magistraturii, in care se arata: „Subsemnata sunt implicata intr-un litigiu vizand dreptul de proprietate asupra unui teren de 500 mp situat in localitatea Marghita, partile adverse fiind Havaneti Carol si Ecaterina.

Dupa ce instanta de fond, respectiv Judecatoria Marghita, imi daduse dreptate, respingand actiunea in prestatie tabulara promovata de reclamanti, Curtea de Apel Oradea, in completul format din Lenuta Stan si Dana Cigan, admite apelul partilor adverse si constata ca acestia ar fi proprietarii imobilului mentionat, deposedandu-ma, practic, de bunul care imi apartinea cu acte absolut legale.

Recursul declarat de mine s-a judecat, in mod surprinzator, tot de Curtea de Apel Oradea, instanta care se pronuntase si in apel, in compunerea Roman Florica, Pantea Viorel, Gales Maria. Asa cum era de asteptat fata de aceasta practica de a fi judecate doua cai de atac de una si aceeasi instanta, recursul a fost respins.

Impotriva Deciziei pronuntate de Curtea de Apel Oradea am formulat o contestatie in anulare, care a format obiectul dosarului nr. 5520/2005, care a fost respins de completul format din judcatoarele Dana Cigan, Aurora Popa si Maria Gales”.

Potrivit prevederilor art. 24 din Codul de procedura civila, „judecatorul care a pronuntat o hotarare intr-o pricina nu poate lua parte la judecata aceleiasi pricini in apel sau in recurs si nici in caz de rejudecare dupa casare. De asemenea, nu poate lua parte la judecata cel care a fost martor, expert sau arbitru in aceeasi pricina”.

Faptul ca judectoarele Dana Cigan si Maria Gales au judecat de doua ori aceeasi cauza in care Paraschiva Onita era reclamanta este la limita legii si, daca ar fi avut o farama de bun simt, ceea ce nu este cazul, cele doua judecatoare s-ar fi abtinut de la judecarea cauzei.

Specialistii in materie de Drept civil considera ca aceasta situatie este o scapare inadimisbila a legislatiei romanesti, care duce la abuzuri de drept.

Daca ar fi sa comparam Justitia din Romania cu cea americana, ar fi ca si cum ai pune un Rolls Royce langa un Trabant. In SUA nu trebuie sa dai nici o spaga ca sa ai parte de un proces corect, cum se intampla la noi. In destule cazuri, trebuie sa platesti ca sa nu mori cu dreptatea-n mana.

Iar in timpul acesta, la facultatile de Drept se pregatesc pe banda rulanta viitori procurori, judecatori sau avocati cu creierele spalate.

Pai, dupa cum spunea un mai cunoscut coleg de breasla, unde-n alt loc daca nu la Facultatea de Drept, „dreptul”, adica spaga, e musai sa-l transforme pe natafletul familiei de bani gata intr-un student eminent, viitoare loaza pe la usa Institutului de Magistratura?! Prosti, prosti, da' sunt prostii nostri.