In Sapanta exista nu unul, ci doua cimitire cu cruci cioplite si pictate de Stan Ioan Patras

Putina lume stie ca Sapanta are de fapt doua „Cimitire Vesele”. Cel de-al doilea pastreaza peste 220 de monumente din lemn, aflate intr-o stare jalnica. Nici primul n-o duce mai bine, pentru ca fondurile alocate pentru restaurare intarzie sa apara.

Despre modelul crucilor din celebrul „Cimitir Vesel” se spune ca a fost initiat de Stan Ioan Patras prin 1935, dar traditia satului aminteste de alti mesteri, anteriori lui Patras (care insa nu pictau crucile), si anume Toader a lui Danis, respectiv Toader a lui Tomii Satariu. Asa s-ar explica prezenta in cele doua cimitire a unor monumente funerare datate in anii ‘20.

Cel putin asa sustine etnologul Ioan Vladutiu, care a studiat indeaproape fenomenul.

Mesterul Patras a avut trei ucenici: Stan Vasile Coltun, Toader Turda Sepe si Pop Dumitru Tincu - care lucreaza si azi, si care a realizat cele mai multe cruci in stilul devenit celebru.

La circa 1 kilometru distanta de celebrul cimitir, se afla „tintirimul batran” (cimitirul vechi), situat intr-un loc deosebit de pitoresc, deasupra satului, unde se inmormanteaza si azi.

Acolo s-au pastrat aproximativ 225 de cruci cioplite si pictate, majoritatea acestora fiind realizata de catre Stan Patras, alaturi de o Troita datorata mesterului, toate fiind raspandite printre monumente mai noi, si strajuite de stejari frumosi.

Parohul Grigore Lutai, cel care ne-a aratat locul, ne-a declarat: „Speram sa obtinem banii pentru restaurarea Cimitirului Vesel. Iar aici, in aceasta toamna si cu fonduri proprii, vom schimba scandurile putrede ce protejeaza de ploaie crucile foarte degradate. Anul viitor intentionam sa asfaltam drumul de acces, sa introducem si acest cimitir in circuitul valorilor culturale”.

Restaurare dureroasa

Pentru ca cele 800 de cruci ale primului „Cimitir Vesel” sunt deteriorate, Guvernul a alocat in februarie suma de 3 miliarde ROL pentru restaurarea acestuia.

Numai ca, lucrarile nu au inceput nici pana azi. Pericolul e ca, daca pana pe 10 decembrie banii nu sunt cheltuiti, fondurile se vor intoarce la rezerva bugetara.

Directorul tehnic al Oficiului National al Monumentelor Istorice, Filip Petrescu, ne-a declarat: „Dintr-o greseala, banii au fost alocati la ONMI si nu la Directia de Cultura a judetului Maramures, ceea ce ar fi facut ca lucrurile sa fie mai simple. Stiu ca s-au mai pierdut odata banii pentru restaurarea Cimitirului, dar abia pe 26 iunie ni s-a deschis finantarea asta.

Trebuie parcursi pasii necesari, nu ma joc cu legea. S-a intocmit un alt proiect, cam in trei saptamani va fi gata, apoi urmeaza licitatia pentru atribuirea lucrarii, si numai cu o firma specializata, conform legilor statului roman si a Conventiei de la Venetia, pentru ca Cimitirul este protejat. La Sapanta, oamenii cu bunavointa au retusat pictura cu vopsea alchidica aplicata peste cea in ulei.

De aceea se cojeste vopseaua. Si Dumitru Pop - continuatorul lui Patras, lucreaza cu alchidica. Apoi sunt mucegaiuri, ciuperci, putregai, trebuie sa aflam de la laboratoare autorizate ce anume a acolo, ca sa stim cum atacam. Nu va faceti probleme, banii se vor cheltui pentru cimitir, si va fi o lucrare conform regulilor.”

Totul e bine si frumos, numai ca nimeni n-a amintit de faptul ca Dumitru Pop a realizat jumatate din crucile Cimitirului! Cum ar veni, el n-are dreptul sa-si restaureze propriile lucrari, pentru ca picteaza cu alchidice, si nu cu ulei! Sau, restaurarea se va face doar pe o treime din monumente, cele ale lui Patras? Dar si Pop are cruci vechi, cioplite cu zeci de ani in urma si destul de degradate!