Rampa ecologica este un obiectiv intens disputat de autoritatile locale si judetene ale Clujului. Construirea unui depozit modern pentru deseurile menajere de pe raza judetului Cluj a incins spiritele, astfel ca exista deja trei proiecte care vizeaza amplasarea acestuia.

CL Cluj-Napoca sustine construirea rampei ecologice in locul actualului amplasament, la Pata Rat, CJ Cluj a promovat proiectul de la Apahida, iar Silviu Prigoana, patronul firmei de salubrizare Rosal, isi doreste propria afacere la Cojocna, unde a achizitionat deja 32 de hectare de teren. Insa, in calea lui Prigoana sta legea.

Potrivit HG 349/2005 “consiliile locale si/sau judetene iau masurile necesare pentru construirea depozitelor de deseuri municipale numai pe terenuri aflate in proprietatea lor”. Afacerea ochita de Silviu Prigoana este cu atat mai suspecta cu cat fratele sau, Daniel Prigoana, a fost implicat in scandalul PowerPack.

In aceasta toamna se va decide unde si cine construieste rampa ecologica ce va deservi judetul Cluj.

Obiectivul va fi o sursa constanta de profit, in consecinta batalia pentru aplicarea proiectului este cat se poate de intensa. Cea mai banoasa parte a proiectului de colectare si depozitare a deseurilor menajere este legata de sortarea materialelor reciclabile si comercializarea ulterioara a acestora.

In Cluj exista deja un program de colectare selectiva, iar educarea cetatenilor in acest sens duce la diminuarea cantitatii de deseuri nereciclabile. In prezent exista trei proiecte pentru amplasarea rampei de deseuri.

Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca intentioneaza construirea depozitului pe actuala locatie de la Pata Rat. In schimb, Consiliul Judetean a promovat un alt proiect care vizeaza amplasarea rampei in localitatea Apahida, prin asociere cu CL al comunei. Un al treilea proiect este propus de Silviu Prigoana, patronul firmei de salubrizare Rosal.

Prima licitatie, programata de CJ Cluj in vara, la 27 iulie, a fost blocata de prefectul Alin Tise, se pare, in baza unor sesizari facute de Silviu Prigoana privind nereguli depistate in caietul de sarcini.

Licitatia pentru construirea rampei ecologice a starnit interesul a opt societati de profil, insa batalia propriu-zisa se da intre firmele Brantner-Veres si Rosal Grup.

De altfel, aceste societati se ocupa de salubrizarea orasului Cluj-Napoca, fiecare pe cate un sector stabilit de primarie.

Varianta liberala

CJ Cluj a avansat proiectul de construire a depozitului de deseuri in comuna Apahida, pe o suprafata de 12 ha. Edilul comunei, Ionel Farcas, trecut recent din barca PSD la PNL, a acceptat amplasarea rampei pe terenul localitatii Dezmir, insa a conditionat ca investitorul sa se asocieze direct cu Primaria Apahida.

Potrivit surselor noastre, Alexandru David, fostul viceprimar PD al comunei Apahida, in prezent secretar al Primariei Apahida (trecut la PNL), ar fi avut anumite interese in afacerea cu deseuri menajere. Acesta a fost asociat cu un afacerist italian in firma Recicliagi.

Societatea mentionata se ocupa de reciclarea ambalajelor din plastic, insa potrivit datelor de la Registrul Comertului, Alexandru David s-a retras din societate, fiind in prezent functionar public. Ramane de vazut cine va castiga in aceasta toamna asocierea pe 20 de ani cu CJ Cluj si CL Apahida, in cazul in care autoritatile judetene vor decide soarta proiectului rampei ecologice. Oricum, pe agenda CJ Cluj, managementul deseurilor ocupa un loc prioritar.

Obiectivele CJ Cluj sunt implementarea de centre zonale de procesare a deseurilor, colectarea selectiva a deseurilor in patru zone& Apahida, Huedin, Gherla si Campia Turzii, selectarea deseurilor reciclabile si nereciclabile, implementarea unei linii ecologice de impachetare a deseurilor nereciclabile din Apahida si Huedin, precum si producerea de combustibil din deseurile nereciclabile si valorificarea termala in industria cimentului.

Pata Rat ecologica

Varianta propusa de CJ Cluj are un major inconvenient, intrucat terenul de 12 ha de care dispun autoritatile judetene prin asociere cu CL Apahida este in panta, iar amenajarea rampei presupune lucrari si evident costuri suplimentare. Primaria Cluj-Napoca a avansat proiectul unui depozit similar in locul celui care functioneaza in prezent la Pata Rat.

Desi Eugen Veres, unul din asociatii Brantner-Veres, s-a aratat interesat si de proiectul CJ Cluj, considera ca Pata Rat ar fi locatia cea mai potrivita pentru rampa ecologica.

Avantajele ar fi prezenta utilitatilor in zona, distanta medie de 15 km de transport a deseurilor menajere din Cluj-Napoca si faptul ca localnicii s-au aratat deschisi la aceasta initiativa. In plus, taxele percepute clujenilor pentru serviciile de depozitare a deseurilor ar fi mult mai scazute decat in cazul amplasarii rampei la o mai mare distanta de oras.

Singurul impediment, la ora actuala, este terenul necesar construirii unui depozit modern in aceasta zona. Potrivit surselor nostre, 80% din terenul care trebuie suplimentat celui de la Pata Rat pentru aplicarea proiectului apartine localnicilor, in mare parte mostenitori, insa acestia sunt dispusi sa primeasca despagubiri in contul parcelelor de pamant.

Prima etapa in construirea rampei se refera la excavarea si montarea instalatiilor de captare a legivatului (zeama care se scurge de la gunoiele menajere), iar pentru acest pas sunt necesare aproximativ 2 ha.

Prigoana se impiedica de lege

Varianta adusa in discutie de Silviu Prigoana, patronul Rosal Grup, are in primul rand un oponent legal.

Potrivit articolului 9, paragraful 3 din HG 349 din 21.04.2005 privind depozitarea deseurilor, “consiliile locale si/sau judetene iau masurile necesare pentru construirea depozitelor de deseuri municipale numai pe terenuri aflate in proprietatea lor.”

Insa, terenul de 32 de hectare din Cojocna, in zona haldei de zgura, a fost cumparat de Silviu Prigoana, iar construirea unei rampe zonale de deseuri nu este permisa de lege in cazul in care CJ Cluj sau CL Cluj va organiza o licitatie in acest sens. Pe de alta parte, distanta considerabila de Cluj-Napoca nu constituie un avantaj, iar tarifele de colectare pentru clujeni ar fi mai mari. In plus, pe traseul spre Cojocna pana la halda de zgura trebuie trecuta de nu mai putin de 5 ori calea ferata. Vom reveni.

In aceasta toamna se va decide unde si cine construieste rampa ecologica ce va deservi judetul Cluj. Obiectivul va fi o sursa constanta de profit, in consecinta batalia pentru aplicarea proiectului este cat se poate de intensa.

Cea mai banoasa parte a proiectului de colectare si depozitare a deseurilor menajere este legata de sortarea materialelor reciclabile si comercializarea ulterioara a acestora.

Varianta adusa in discutie de Silviu Prigoana, patronul Rosal Grup, are in primul rand un oponent legal. Pe de alta parte, distanta considerabila de Cluj-Napoca nu constituie un avantaj, iar tarifele de colectare pentru clujeni ar fi mai mari. In plus, pe traseul spre Cojocna pana la halda de zgura trebuie trecuta de nu mai putin de 5 ori calea ferata.