Alegerile anticipate au fost un adevarat lait-motiv in discursurile presedintelui Traian Basescu, inca din momentul instalarii sale la Cotroceni.

De atunci, ideea alegerilor anticipate a aparut in aproape fiecare discurs al presedintelui, dar si al Partidului Democrat, extrem de deranjat de faptul ca presedintii celor doua Camere ale Parlamentului au fost alesi din partidul aflat in opozitie, PSD, cu sprijinul parlamentarilor PUR (actualmente conservatori), motiv pentru care Traian Basescu i-a si numit pe umanisti „solutia imorala”.

De atunci, joaca de-a soarecele si pisica din Coalitia aflata la guvernare a fost perpetua, culminand cu declaratiile presedintelui PC, Dan Voiculescu, potrivit carora partidul pe care il conduce este „ca si iesit de la guvernare”.

Daca pana in acest moment, liantul Coalitiei a constat in nevoia de a asigura stabilitatea politica pana in momentul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, in cazul in care raportul ce urmeaza a fi facut public la sfarsitul acestei luni va fi favorabil, viitorul actualei majoritati ar putea fi pus sub semnul intrebarii, iar pana la declansarea alegerilor anticipate, atat de dorite de seful statului, nu mai e decat un pas.

Alegerile anticipate implica insa o serie de costuri suportate de bugetul statului, iar pe langa cheltuielile efective legate de organizarea si desfasurarea efectiva a alegerilor, apar si altfel de costuri, mai putin vizibile, care afecteaza strategia economica pe termen scurt.

300.000 euro pentru anticipate in Cluj

Anul 2004 a fost un an electoral, avand loc atat alegeri locale cat si generale. Costurile totale ale acestor alegeri, in judetul Cluj, au fost de peste 43,83 miliarde de lei vechi (echivalentul a peste 1,25 milioane de euro), fiind incluse aici costurile ambelor tururi de scrutin, atat in cazul alegerilor locale, pentru fotoliile de primar, cat si in cursa pentru presedintia tarii.

Cele mai scumpe au fost alegerile generale, care au implicat cheltuieli de 24,2 miliarde lei vechi (peste 691.000 euro), in vreme ce pentru alegerile locale s-au platit 19,6 miliarde lei (peste 561.000 euro).

In 2007 se vor organiza, cu certitudine, alegeri pentru ocuparea fotoliilor de europarlamentar, la care are dreptul tara noastra. Pentru a estima costurile acestor alegeri, am insumat cheltuielile din al doilea tur de scrutin al alegerilor generale cu jumatate din cheltuielile efectuate pentru ambele tururi (transport, telefoane, personal etc.).

Suma rezultata - presupunand ca valoarea cheltuielilor ar ramane aceeasi cu cea din 2004 - depaseste 10 miliarde de lei vechi (290.000 euro). Insa, avand in vedere cresterile de preturi inregistrate in intervalul 2004-2007, cu siguranta cheltuielile pentru aceste alegeri vor depasi 300.000 euro.

Aceeasi suma ar urma sa fie cheltuita si in cazul organizarii de alegeri anticipate, avand in vedere ca nici in acest caz nu se va organiza un al doilea tur de scrutin. Astfel, totalul cu care judetul Cluj va cotiza la factura alegerilor din 2007 va depasi 600.000 de euro.

Costul desemnarii europarlamentarilor - 10 milioane euro

Trebuie mentionat insa ca judetul Cluj nu s-a aflat printre judetele cu cele mai mari cheltuieli legate de organizarea alegerilor generale.

Potrivit raportului de activitate al Autoritatii Electorale Permanente, costurile totale ale alegerilor generale au fost de 7.550 miliarde de lei vechi (21,5 milioane euro), cea mai mare suma fiind cheltuita in Bucuresti, 58 miliarde lei vechi (1,65 milioane euro).

Avand in vedere ca, in cazul unor alegeri anticipate, va exista un singur tur, putem presupune ca aceasta suma va reprezenta aproximativ jumatate din cheltuielile din 2004, respectiv peste 10 milioane de euro.

Aceste 10 milioane se vor adauga insa altor 10 milioane de euro ce vor fi cheltuite cu certitudine pentru organizarea alegerilor pentru desemnarea reprezentantilor Romaniei in Parlamentul Europei.

Costuri macroeconomice: politica fiscala relaxata

Perspectiva alegerilor anticipate, care au sanse mari sa prinda contur dupa raportul de tara din septembrie, creste riscul unor cheltuieli sociale substantiale si ar putea determina o politica fiscala relaxata, potrivit unui studiu realizat de ING Bank Romania.

In contextul in care alegerile anticipate vor fi iminente, se asteapta ca actuala putere sa duca o politica fiscala relaxata, lipsita de masuri nepopulare. Totodata, cresterea riscului de a se ajunge la alegeri anticipate va determina si sporirea cheltuielilor sociale, care vor deveni substantiale, dupa ce deficitul bugetar va fi aprobat.

De altfel, rectificarea bugetara anuntata de Executiv, care va duce deficitul bugetar la 2,7% din PIB, fata de 2,5% cat era preconizat anterior, va conduce, in viziunea analistilor de la ING Bank, la o “adancire” a deficitului de cont curent si va pune presiune pe Banca Nationala a Romaniei (BNR) in atingerea tintei de inflatie.

Specialistii ING nu exclud nici o depreciere puternica a mondei nationale cu scopul de a se echilibra deficitul comercial, ceea ce va alimenta inflatia, chiar daca Ministerul Finantelor a precizat ca noua tinta de deficit bugetar nu va influenta negativ indicele preturilor de consum.

Pe de alta parte, incetinirea ritmului de crestere a economiilor din Uniunea Europeana si Statele Unite ale Americii este considerat a fi cel mai important pericol pentru economia Romaniei, din cauza dezechilibrelor externe si a nevoii de finantare pe baza investitiilor straine, mai arata acelasi studiu.

Deficitul de cont curent a crescut in primul semestru al acestui an cu 40% fata de primele sase luni din 2005 insa chiar daca in ultima perioada ritmul de crestere s-a mai domolit, se estimeaza un dezechilibru al balantei de plati de 9% din PIB, cu 0,5% mai mare decat anul trecut.

Astfel, pe langa mentinerea factorilor care au sporit deficitul comercial - cererea interna, performanta exporturilor si importurile masive, la deficitul de cont curent va contribui foarte probabil, anul viitor, si Guvernul, printr-o politica fiscala relaxata.