Cam 80% dintre pensiuni tin cont de toate aceste cerinte. Media de cazare in cazul pensiunilor este de doua zile. Cifra este atat de scazuta din cauza lipsei de posibilitati de agrement. Nu toti proprietarii reusesc sau sunt interesati sa puna la dispozitie si aceste servicii si atunci intervine plictiseala, a explicat Ioana Tamas, reprezentant ANTREC Cluj.

Un alt aspect, nerezolvat in totalitate in cazul locuintelor de la tara, este respectarea unor standarde de confort. Casele de la tara trebuie adaptate conditiilor si normelor impuse de Uniunea Europeana. Camerele cu pat, canapea, cele tip vagon sau intesate cu bibelouri sunt pe cale de disparitie sau vor deveni muzeu.

Trebuie oferite conditii igienice de cazare si trebuie asigurat un echilibru intre rustic si modern, a mai spus Tamas. Noi mai avem si probleme in ceea ce priveste legislatia. Sunt tot felul de reglementari care nu ne avantajeaza deloc. Spre exemplu, promovam autenti-citatea, dar nu ne lasa pompierii sa lucram in lemn, a completat aceasta.

Posibilitatea de a oferi masa ecologica este unul dintre elementele care devin tot mai importante. Cu alimente din supermarket-uri si centre comerciale nu se face turism ecologic. Ar trebui ca minimum jumatate din produse sa fie asigurate din productie proprie. De aceea, incurajam practicarea turismului rural de catre locuitorii din zonele rurale care se pot ocupa si de acest aspect.

Constructiile clujenilor in zona au cel mai putin succes. Sunt cabane cu circuit inchis, care practica turismul la negru. Clujul este un oras cu populatie mare, centru universitar. Multi dintre locuitori ies la sfarsit de saptamana, fara sa tina prea mult cont de locul de cazare pe care il aleg, a mai spus reprezentantul ANTREC.

Preturi de sezon, intre 37 si 60 de lei

Casele amenajate in scop turistic reprezinta 80% din totalul pensiunilor, restul fiind investitii facute de persoane care au achizitionat teren in mediul rural. Printre zonele cu potential si posibilitati de dezvoltare se numara Rachitele, cu Margau si Dealu Botii sau zona Rasca, Valea Draganului, Muntele Baisorii sau Marisel.

In sezon, preturile pot varia intre 37 (cazare si mic dejun, trei margarete) si 60 de lei, osciland in functie de zona si de dotarile de care dispun unitatile de cazare. Un minus al judetului il reprezinta faptul ca este sarac in manifestari, evenimente si festivaluri care in alte zone atrag turistii.

Apoi, la nivel national, sunt mult mai promovate zone ca Bucovina, Maramures, Valea Prahovei sau Delta Dunarii, in timp ce zona Muntilor Apuseni este foarte putin cunoscuta, spune Tamas.

Potrivit datelor ANTREC, majoritatea clientilor o reprezinta romanii, asa ca, desi nici numarul strainilor nu este de neglijat, proprietarii de pensiuni trebuie sa fie constienti de faptul ca persoanele care asigura gradul de ocupare sunt conationalii lor.

Gripa aviara a lovit turismul rural

Cu toate ca sezonul nu a inceput bine din cauza zvonurilor de gripa aviara, in iulie si august a fost atins un grad mediu de ocupare de 75-80%. Turismul rural poate deveni o sursa de venit, o alternativa la muncile agricole. O pensiune de opt camere are un grad de ocupare de peste 50% pe an. Este o afacere profitabila atata timp cat nu extinzi numarul de camere.

In cazul turismului rural, nu poti oferi, la 50 de camere, servicii asa acum ar trebui. Turismul rural este o afacere de mica dimensiune, a afirmat Tamas. Pentru o pensiune de opt camere de trei margarete, investitia poate ajunge la 220.000 de euro.

In judetul Cluj, in zone cu potential turistic si de agrement, in doi ani de la deschidere, o pensiune poate sa fie pe picioare si sa functioneze bine.

Partie de schi la Marisel

In incercarea de a gasi metode eficiente de promovare turistica, proprietarii de structuri de cazare iau in calcul diverse variante. In Marisel s-a infiintat o asociatie care are ca scop dezvoltarea turismului din comuna si din zonele limitrofe (Belis, Rasca, Gilau), asociatie care numara 36 de membri, dintre care 60% sunt din Gilau.

Turismul rural poate sa fie o afacere, dar numai in conditiile in care proprietarul se implica in activitate. Turistilor trebuie sa li se pregateasca un program si sa le fie oferite produse din gospodaria proprie, spune Viorel Plesa, presedinte al asociatiei si proprietar al singurei structuri clasificate din comuna.

In 2005, pensiunea pe care acesta o administreaza a avut venituri de 30.000 de lei, iar, anul acesta, cifra de afaceri s-ar putea dubla fata de anul trecut. La Popasul Iancului, Plesa are in derulare un proiect SAPARD de 6000 de euro, pentru care a achizitionat inclusiv un microbuz. Tot la Marisel se pregateste amenajarea unei partii de schi de 500 m. Investitia, care depaseste 100.000 de euro, va fi realizata printr-o societate privata. Instalatiile sunt in lucru la Brasov, iar partia ar putea deveni functionala inainte de sfarsitul anului.

Potrivit directorului executiv al Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, Iuliu Suatean, proiectele SAPARD pentru pensiuni turistice au fost pentru clujeni printre cele mai interesante.

Zonele unde se dezvolta turismul rural coincid in general cu cele care sunt recunoscute si pentru unele obiective turistice sau care au acces la diverse posibilitati de agrement, cum ar fi lacurile de pescuit, a spus Suatean.