O comisie senatoriala a a efectuat o vizita luni la acumularea de la Zetea (pe Tarnava Mare, jud. Harghita) pentru a se informa la fata locului si a analiza variante de punere in practica a unui proiect mai vechi, anume realizarea unei aductiuni de apa de la barajul de la Zetea pana la Copsa Mica pentru a alimenta cu apa proaspata toate localitatile de pe acest traseu.

Dupa aceasta vizita, marti, la Medias a avut loc o intalnire intre primari ai localitatilor membre ale „Asociatiei pentru realizarea sistemului regional de alimentare cu apa potabila Tarnava Mare” al carui vicepresedinte este primarul Sighisoarei, Dorin Danesan, si comisia senatoriala, din care face parte si senatorul Dionisie Bucur, fost primar al Mediasului si membru fondator al asociatiei.

Primarul Danesan a declarat presei ca interesul aratat de parlamentari pentru acest proiect ii da inca o sansa sa fie pus in practica dupa ce ani de zile a fost ingropat de orgolii care inca nici acum nu s-au stins.

Si aici este vorba de faptul ca autoritatile din Odorheiul Secuiesc in frunte cu primarul Szasz Jeno refuza sa adere la aceasta asociatie si sa participe la realizarea proiectului. Primarul Sighisoarei spune ca membrii asociatiei vor avea o discutie cu Szasz Jeno pentru a-l convinge sa intre in asociatie, iar daca n-o va face proiectul se va realiza oricum pentru ca este unul de interes public.

Relansarea proiectului

In luna februarie a acestui an reprezentanti ai Bancii de Dezvoltare a Consiliului Europei impreuna cu oficiali ai Ministerul Integrarii Europene, ai Ministerului Transportului Constructiilor si Turismului si ai Agentiei pentru Protectia Mediului Mures au vizitat Sighisoara pentru studia impreuna cu autoritatile locale modul de implementare a mai multor proiecte referitoare la alimentarea cu apa si canalizare.

In urma acestei vizite au fost declarate eligibile 4 proiecte care se refera la aceste obiective in valoare totala de 10 milioane euro cu cofinantare de la BDCE. Insa unul dintre proiectele care n-au fost prinse in aceasta prima etapa de finantare se refera la reabilitarea Uzinei de apa de la Albesti deoarece nu a fost intocmit inca studiul de fezabilitate.

La acea data Emil Fabian, directorul SC Apa Termic Transport SA Sighisoara, a trimis o adresa Agentiei Nationale Apele Romane prin care ii solicita un punct de vedere referitor la un proiect mai vechi: realizarea unei aductiuni de apa de la acumularea Zetea. Elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru Uzina de apa depinde de punerea in practica sau nu a acestui proiect.

Daca apa bruta care intra in uzina are calitatea actuala investitiile pentru reabilitarea uzinei vor fi mai mari si se vor reflecta in pretul apei potabile. In schimb daca este adusa de la Zetea prin conducta apa nepoluata, investitia la uzina de apa ar fi mai mica pentru ca vor fi eliminate mai multe procese din fluxul tehnologic al producerii apei potabile. Agentia Nationala Apele Romane n-a dat inca raspuns adresei lui Emil Fabian.

Directorul ATT este un fervent sustinator al proiectului aductiunii de la Zetea care, spune el, daca ar fi pus in practica ar rezolva o multime de probleme: atat legate de calitatea apei, cat si de pret.

Argumentele sale se refera la existenta unei singure uzine de apa, la Zetea, care ar alimenta toate localitatile din aval de pe Tarnava Mare; nu ar mai fi necesare statiile de pompare pentru ca apa ar veni prin cadere libera, deci ar scadea mult consumul de energie electrica care se reflecta in pretul apei, si calitatea mult superioara a apei potabile care nu va mai trebui tratata cu atatea chimicale.

Potrivit proiectului pentru realizarea aductiunii elaborat in urma cu 5 ani, investitia s-ar ridica la suma de 62 milioane euro iar sistemul ar fi compus din barajul existent care asigura o acumulare permanenta avand functie de regularizare si compensare, microhidrocentrala realizata in imediata apropiere a barajului, statie de tratare pentru corectarea calitatii apei din lac; aductiunea (151 km de conducta) care asigura transportul gravitational al apei spre toate localitatile din aval, racordurile la rezervoarele existente ale tuturor localitatilor de pe traseul aductiunii si complexul de monitorizare si gestiune al intregului sistem. Aductiunea urma sa deserveasca o populatie de 215.000 locuitori.

Necesitatea unei aductiuni de apa s-a impus in 1988 si nu din cauza ca debitul Tarnavei ar fi fost insuficient, ci datorita faptului ca in Medias si Copsa Mica apa este de proasta calitate datorita poluarii cu metale grele care sunt greu de eliminat prin epurare, necesitand o tehnologie costisitoare. De poluare n-a scapat nici apa freatica astfel ca nu s-a putut recurge la aceste resurse.

Faptul ca au existat si cazuri grave de imbolnaviri din cauza metalelor grele din apa a determinat autoritatile vremii sa faca un proiect pentru realizarea unei aductiuni de apa din amonte si chiar s-au inceput lucrari in acest sens dar au fost abandonate imediat dupa decembrie1989.

Apoi in 1997 s-a pus din nou in discutie necesitatea acestei aductiuni odata cu aprobarea de catre Parlament a Legii 171/1997 privind Planul de amenajare a teritoriului national, sectiunea a II-a, Apa. Proiectul aductiunii de la Zetea este postat si pe pagina de web a Camerei de Comert, Industrie si Agricultura a judetului Mures la sectiunea Proiecte ale Consiliului judetean Mures.

Argumente pro si contra

Pentru implementarea proiectului, in februarie 2004 a fost semnat la Medias actul constitutiv si statutul „Asociatiei pentru realizarea sistemului regional de alimentare cu apa potabila Tarnava Mare” din care fac parte 2 municipii, intre care si Sighisoara, 2 orase si 10 comune de pe cursul Tarnavei Mari.

Aceasta asociatie inca exista dar nu este functionala deoarece proiectul a fost blocat de refuzul autoritatilor din Odorheiul Secuiesc de a elibera autorizatia de constructie. Odorheiul s-a opus de la bun inceput acestui proiect datorita faptului ca pretul apei ar fi crescut pe perioada derularii si amortizarii investitiei.

O alta nemultumire a lor a fost ca prin prelevarea si transportul printr-o conducta a unei mari cantitati de apa debitul raului Tarnava Mare scade si creste poluarea in amonte, lucru care, spune Emil Fabian, este destul de adevarat.

In aceasta situatie a mai existat o alternativa, un proiect propus de AMIANTIT Bucuresti prin care sa se construiasca o uzina de apa la Sighisoara care sa alimenteze toate localitatile din aval. Dar si acest proiect a cazut pentru ca au intervenit orgoliile: Mediasul nu dorea ca Sighisoara sa fie operator regional si nici Consiliul judetean Sibiu nu si-a dat acordul pentru acest proiect.

In schimb au propus propria lor alternativa: aducerea apei din Muntii Fagaras pe o alta aductiune, care sa alimenteze oresele Agnita, Medias si Dumbraveni.

Acumularea si barajul de la Zetea...

...au fost inaugurate si au intrat in functiune in 1993. Bazinul hidrografic de unde-si strange apele se intinde pe o suprafata de 357 km².

Volumul total al acumularii este de 43 milioane m³ din care 16 milioane m³ este volumul de servitute (din care se suplimenteaza debitul de apa de pe Tarnava atunci cand necesitatile o cer, mai ales in perioada de iarna cand raul ingheata si sloiurile inmaganizeaza o mare cantitate de apa, sau in perioadele de seceta prelungita cand debitul raului scade si nu poate asigura necesarul de apa pentru consum si activitatile industriale).

Restul de 27 milioane m³ este rezerva pentru inundatii.

Daca din amonte vine o cantitate mare de apa in urma precipitatiilor prelungite sau a topirii bruste a zapezilor, aceasta se inmagazineaza in lacul de acumulare si se da drumul controlat la cantitatea de apa pe care poate sa o suporte albia Tarnavei Mari pentru a se putea cobori din nou apa din acumulare la nivelul normal de retentie.