Cand am hotarat sa stau de vorba cu Ioana Vieru mai pe larg despre Festivalul „Povesti pentru copii si oameni mari”, ideea ar fi fost sa iasa un interviu traditional.

Insa, la fata locului am gasit-o pe Alina Moldovan, consultant artistic la Teatrul Odeon din Bucuresti, si, alaturi de Ioana, „capetele rautatilor” intru organizarea acestui festival (Ioana - director iar Alina - coordonator).

Pana sa iasa Ioana din repetitie (repeta pentru premiera de duminica, „Vrajitorul din Oz”), am stat la o vorba cu Alina.

I-am spus ca am si auzit mormaieli: „Noi avem nevoie de drumuri si facem festivaluri de teatru!” Alina a inceput sa rada si mi-a povestit ca, in Bucuresti, Basescu a fost cel care a inceput sa dea bani teatrelor fiindca, zicea el, gaura in drum o repari acum iar la anul este la loc, pe cand teatrul daca l-ai facut, acolo si asa ramane!

Arta are nevoie de bani; nici un teatru din lumea aceasta, in afara celor de pe Broadway, nu este profitabil, iar cu doua miliarde si jumatate de lei vechi, cu care cumperi un apartament in Bucuresti, dar nu in zona centrala, oare cati kilometri de sosea s-ar face?

N-am ajuns sa calculam numarul de kilometri fiindca intre timp a iesit Ioana din repetitie si i-am spus si ei mormaielile. Ioana a reactionat normal: „Sunt directoare si asta este treaba mea, asta trebuie eu sa fac.

Daca as fi lucrat la «Drumuri si poduri», acum am fi facut drumuri si poduri, dar, fiind actrita si directoare de teatru, fac stagiuni si un festival, fiindca dupa noi doar astea raman.”

Cum le-a venit ideea? a fost urmatoarea intrebare a reporterului de la alba-news.info.

Ioana si Alina se cunosc de multa vreme, din studentie, de cand se intalneau la festivalurile de teatru din tara. Ioana povesteste ca-i treceau prin cap tot felul de idei privind organizarea, detalii, ce ar face asa, ce nu ar face asa... in sfarsit, se contura ideea de festival.

Momentul zero a fost atunci cand, la Consiliul judetean Alba, si-au prezentat raportul de activitate, iar presedintele CJ Alba, Ion Dumitrel, a zis: «Foarte bine, foarte bine, dar niste proiecte mai mari, mai de amploare nu aveti?»

Dumitrel este cunoscut pentru apetitul sau de a sprijini tot ceea ce poate duce la cresterea economica a judetului, la atragerea de investitori. Or, investitorii nu prea iti vin daca nu ai de oferit si un pic de viata culturala.

La auzul acestei intrebari, ochii Ioanei au inceput sa sclipeasca: avea posibilitatea sa-si expuna proiectul festivalului. S-a intalnit cu Alina (premiata UNITER 2005, daca n-ati stiut, dar si daca ati stiut) si au pus la cale amanuntele festivalului.

Cu proiectul s-au dus la CJ Alba, pentru a putea fi cuprins in bugetul pe 2006, in cazul in care ar fi fost aprobat. Si a fost aprobat. Li s-a alocat bugetul pentru festival, iar de un an de zile fetele sunt intr-o alergatura cu invitatii, confirmari, masuratori de sala, trimis proiecte, primit si semnat contracte, o nebunie intreaga.

Cum sa nu fie asa cand, de exemplu, povesteste Alina, Teatrul National din Constanta (directoare Beatrice Rancea) vine cu doua tiruri si doua camioane de recuzita plus un microbuz cu actori. Directorul Casei de cultura a sindicatelor s-a speriat cand a auzit de asa deplasare de „forte”.

El zicea ca alte teatre au venit cu doua valize de recuzita. Ioana si Alina spun ca teatrele care vin acum, vin sa joace in conditiile in care joaca „acasa”, fara inselatorii, fara improvizatii, nu vin sa bifeze doar actiunea, vin sa faca o treaba serioasa, de calitate.

Apoi oamenii trebuie anuntati din timp, sa stie ca sa te puna in programul lor, sa nu-si planifice nimic pentru acea perioada.

Solidaritatea de breasla s-a manifestat aici din plin: teatrele nu numai ca au acceptat participarea, dar au hotarat sa vina fara onorariu, fiindu-le asigurate doar cazarea, masa si transportul.

Sa nu mai zic ce artisti de calitate vin: Dorina Lazar, Rodica Mandache, Marcel Iures, Maia Morgenstern, Adriana Trandafir, Coca Bloos, Valeria Seciu, Ada Milea, Irina Mazanitis, Tatiana Iekel, Jeanine Stavarache, Doru Rancea, Catalina Mustata, ca sa-i amintesc doar pe cativa, cu spectacole ale caror regii sunt semnate de Beatrice Rancea, Alexandru Dabija, Radu Afrim, Silviu Purcarete, Paul Bargetto... si lista ar putea continua.

Ioana recunoaste ca, fara relatiile Alinei, care-i cunoaste si care a lucrat cu ei in decursul timpului, n-ar fi reusit niciodata sa aduca la Alba Iulia «la crème de la crème» din teatrul romanesc.

Dar poate va intrebati ce legatura are un oras fara teatru dramatic cu un festival de teatru «pentru copii si oameni mari»? Ne spune tot Ioana: acesta este doar inceputul.

Au vrut un fel de trecere de la teatrul pentru copii, ce face „Prichindel” acum, la cel pentru oameni mari, adica, in momentul in care festivalul se bucura de succes, pasul urmator este constituirea unui teatru dramatic la Alba Iulia.

Nu va fi un teatru de repertoriu, ci unul pe proiecte. Festivalul va putea atrage regizori si actori buni care sa vina sa lucreze aici un proiect la teatrul dramatic. Apoi, festivalul poate deveni international de la editia a doua; fiind international, poate atrage fonduri europene pentru proiectele sale, apoi... doar cerul este limita.