Masinile si Zotinca deschid Europa pentru Sibiu

de Traian Deleanu     Ziarul de Sibiu
Joi, 28 septembrie 2006, 0:00


De mai bine de doi ani, tot sibianul stie ca Sibiul va fi Capitala Culturala Europeana. De doua zile, sibienii mai stiu si faptul ca Sibiul, odata cu Romania, va adera la UE, peste aproximativ trei luni. Ce stiu europenii din Sibiu, este insa mai surprinzator. In ultima luna, presa europeana si nu numai a discutat despre Sibiu prin prisma industriei auto si a reusitelor lui Alex Zotinca.

„Cristian Alex Dodu sta in preajma masinilor care fabrica in fiecare zi sute de metri de material pentru airbaguri si arata catre spatiul liber din incinta fabricii. «Inca este destul spatiu pentru a aduce noi masini», spune el. "Pana la sfarsitul anului, spatiul acesta va fi plin", scria, saptamana trecuta, International Herald Tribune, citand agentia Reuters.

Asemenea americanilor de la Herald Tribune, au mai citat agentia de presa Reuters si cotidiene britanice, germane si din Franta. Toate, vorbind despre Sibiu.
„Acum cativa ani, locul pe care este situata fabrica era un teren viran de la marginea orasului Sibiu. Acum este sediul unei mici fabrici de piese auto a companiei japoneze Takata, Dodu fiind director al sucursalei din Romania.

Aceasta tara incearca sa atraga tot mai multe companii cum este Takata, acestea urmand sa aduca tehnologie, sa creeze locurile de munca si sa plateasca salariile, cele trei lucruri de care au nevoie fostele tari din blocul sovietic pentru a adera la UE anul viitor”, se mai arata in articolul semnat de Reuters si citat de presa din intreaga lume.
Jurnalistii straini relateaza si despre cum aproximativ 700.000 de airbaguri parasesc, lunar, fabrica din Sibiu, deschisa cu un an in urma, pentru a ajunge pe liniile de asamblare din Republica Ceha, Polonia sau Germania.
BMW, Volkswagen, Mercedes, Ford, Opel sau Toyota sunt cativa dintre producatorii auto care folosesc airbagurile Takata. Pe piata mondiala, Takata rivalizeaza cu Autoliv, din Suedia, si cu TRW, din SUA.

Zotinca dribleaza remarcabil

Fotbalist de origine sibiana, Alex Zotinca este un alt „motiv” pentru care numele Sibiului este titrat in presa europeana. Desi joaca la un club din Statele Unite, Alex Zotinca este citat si in presa europeana. Nu mai departe de saptamana trecuta, un ziar regional din Kansas, „The Kansas City Star” descrie pe larg reusitele jucatorului de 29 de ani.

Fapt ce l-a adus si in atentia presei franceze, care relata inaintea meciului celor de la Lyon despre intentiile celor de la FC Steaua Bucuresti de a-l aduce pe Zotinca inapoi in tara.

Cultura se traduce prin Codrescu

In ciuda faptului ca Sibiul va fi capitala culturala europeana anul viitor, nu cultura locala este cea care ne aduce in atentia presei europene. Ci tot un sibian plecat in America. Este vorba de Andrei Codrescu, ale carui miscari sunt permanent relatate de presa din intreaga lume.

Orice seminar la care participa, orice vizita pe care o face este riguros semnalata de presa din SUA si, apoi, preluata de cea din Europan. Practic, numele lui Andrei Codrescu este cel mai titrat nume de sibian in presa internationala. Nu mai departe de saptamana trecuta, Andrei Codrescu a avut in program un discurs la Lied Ceter, din New Zork.

Aparent banala stire despre evenimentul ce purta numele „O seara cu Andrei Codrescu” a ajuns sa fie trasncrisa si in britanicul The Observer, care nu a uitat sa treaca alaturi de descrierea evenimentului si CV-ul lui Codrescu: „Andrei Codrescu s-a nascut in Sibiu si a plecat in SUA in 1966, devenind cetatean american in 1981”.

Nu scapam de mitul Copsa

Cu toate stirile bune despre Sibiu, Copsa Mica ramane „oaia neagra” in presa internationala. In ciuda proiectelor de ecologizare care tocmai au demarat la Copsa Mica, imaginea de oras tarat ramane un stereotip greu de inlaturat.

„Probabil ati auzit de Copsa Mica, oras situat la nord de Sibiu, faimos pentru faptul ca are cea mai mica speranta de viata din Romania si, probabil, din intreaga Europa. Acest fapt se datoreaza bolilor cauzate de poluarea fabricii ceausiste de negru de fum. Ei bine. am fost si noi acolo si este poluare.

De fapt, este atat de poluat incat singura modalitate de a vinde tigari este aceea de a promite, gratuit, tigari mai lungi in fiecare pachet”, este comentariul facut de un ziar maghiar, la sfarsitul lui august. Articolul celor de la Pesticide, ziar „cosmopolit” din Budapesta este insotit si de o fotografie unei reclame out-door, ce face referire la o marca de tigari extra-long.

Biodiesel, profesori si Dracula


„Bine ati venit in Transilvania. Vreau sa va beau sangele”, este citatul cu care britanicii de la The Observer isi incep un material despre situatia turismului romanesc, in speta a celui din jurul Sibiului. Orasul medieval este descris de jurnalistii britanici drept unul de tranzit pentru turistii straini care vor sa se delecteze cu frumusetile Romaniei. Si carora li se ofera, in special, istorii despre Dracula si mitul acestuia.
Presa straina pare la fel de insensibila fata de evenimentele culturale din 2007, dar este extrem de receptiva la ceea ce inseamna investitii straine la Sibiu. Astfel, intr-o ampla analiza a resurselor alternative de energie, cei de la Southeast European Times analizeaza impactul pe care il avea in regiune fabrica de biodisele de la Atel.

Iar articolul este unul cat se poate de pozitiv la adresa Romaniei si, implicit, a Sibiului. Ideea articolului ce poarta titlul „Biodieselul balcanic, posibilul nou viitor” este aceea ca, dintre toate zonele est europene, Romania are deschiderea cea mai larga vizavi de sursele alternative de energie.
In fine, unul dintre articolele cele mai vehiculate in presa europeana a ultimei luni si care face referire la Sibiu este cel preluat si de „Hometown life”. Jurnalistii de origine anglo-saxona preiau citate intregi din cuvintele rostite de un profesor sibian la un simpozion despre diversitatea in invatamant.

Profesorul sibian, de la Colegiul National „Gheorghe Lazar”, vorbeste despre faptul ca invatamantul sibian nu pune accent foarte mare pe diversitatea lingvistica, prin faptul ca, in majoritatea scolilor, cursurile se tin in cel mult cinci-sase limbi.

Traian DELEANU








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















171 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by