Cu strugurii in DN
Drumul National DN1 B este intesat, pe portiunea ce strabate Valea Calugareasca, de tarabele viticultorilor, care si-au scos in strada strugurii si mustul obtinute din recolta acestui an. Oamenii spera ca din vinzarile acestui virf de sezon sa-si acopere macar costurile de productie. Un kilogram de struguri de masa se vinde la preturi cuprinse intre 2 lei si 3,5 lei, in functie de soi, iar un litru de must cu 3 lei litrul.
La mare cautare sint, insa, strugurii de vin, pentru ca multi prahoveni prefera sa-si prepare tulburelul in propria gospodarie ca sa iasa mai ieftin. "Pretul este negociabil, in functie de ce cantitate vrea sa ia clientul. Pentru comenzi mari lasam de la un leu la 80 de bani pe kilogram", spune Dorina Ghinda, care si-a expus marfa pe marginea unuia dintre cele mai circulate drumuri nationale, ce leaga Muntenia de Moldova.
Speriati de UE
Desi sint multumiti de recolta obtinuta, localnicii din Valea Calugareasca au si motive de ingrijorare. Ei au primit vestea confirmarii aderarii Romaniei la Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007 diferit de politicienii dornici sa atraga capital electoral.
"Nu stiu de ce se tot bucura mai-marii tarii de integrarea asta. Eu am auzit ca nu o sa mai am cui sa-i vind vinul. Pai daca vin italienii si francezii cu preturi mai mici decit ale noastre, noi raminem cu tulburelul in butoaie.
Si asa nu mai de multi ani o afacere. Nici nu scoatem nici macar banii pe care ii ingropam in vita asta", se plinge Costica Paraschiv, unul dintre viticultorii care a mostenit de la inaintasi "dealul", asa cum ii spune culturii de vita de vie.
Incepind din 2007, vinurile se vor putea comercializa numai daca au fost obtinute cu respectarea standardelor UE. Asta presupune din partea producatorilor achizitionarea de utilaje si instalatii moderne, care sa transforme strugurii intr-un vin nobil, respectind conditiile igienico-sanitare impuse de occidentali.
Prea saraci pentru standarde occidentale
La cei peste 65 de ani ai sai, Adela Bojoaca se considera prea batrina pentru a se transforma intr-un viticultor european. De cind se stie, femeia foloseste teascul pentru zdrobirea strugurilor si butoiul de stejar pentru depozitarea vinului. La o pensie de 200 de lei, nu are de unde investi zeci de mii de euro in instalatii de imbuteliere moderne sau prese electrice.
"Cit mai pot sa muncesc via asta, o sa fac asa cum am invatat de la parintii mei. Nu am bani sa cumpar utilaje asa cum mai vedem pe la televizor, la Viata satului", spune Adela. Consecintele resurselor financiare tot mai mici ale viticultorilor din Valea Calugareasca se vad cu ovhiul liber.
Sute de hectare de vita nobila, cum ar fi feteasca regala, riesling sau cabernet sauvignon au disparut dupa ce au fost lasate in paragina de proprietarii fara bani. Doar citiva au reusit sa transforme aceasta activitate intr-o afacere profitabila, majoritatea practicind in continuare viticultura de subzistenta.
Adio "capsunica"
Tot de anul viitor, pe piata romaneasca se vor putea vinde doar soiuri nobile. Legislatia europeana interzicerea comercializarea de vin obtinut din soiuri hibrid, cunoscut sub denumirea populara de "capsunica". Astfel, aproape 30.000 de hectare de vita de vie inregistrate la nivel national vor trebui inlocuite cu soiuri nobile.
Termenul de gratie este 2014, timp in care producatorii vor mai putea face astfel de vin doar pentru propriul consum. "Pentru inlocuirea unui hectar de hibrid cu vita nobila statul acorda o subventie de 5.200 de lei. Asteptam producatorii cu documentatia necesara pentru a le putea da banii", spune Aurel Anghel, directorul Directiei Agricole Prahova.
Atentie, tulburelul e periculos!
E timpul culesului strugurilor, iar recolta se anunta foarte bogata, deci si butoaiele de vin vor fi mai pline ca in alti ani. In acelasi timp, politistii trag si ei un semnal de alarma: "atentie marita cind va aflati in pivnite!" Si asta pentru ca in timpul fermentatiei, aburii emanati de borhot sint toxici.
De aceea, e bine ca "trasul" vinului sau al mustului, din butoaie in alti recipienti sa se faca intr-o zona bine aerisita. Aceste operatiuni nu trebuie executate in beciuri care nu au o ventilatie corespunzatoare. Din pacate, in fiecare toamna, isi pierd viata axfixiati, mai multi oameni. Anul trecut, in Prahova, din aceasta cauza, 5 persoane au murit.
