De mai multi ani, diverse comisii de ancheta au incercat sa inteleaga cine a tras in decembrie 1989, in cine si, mai ales, de ce. Se pare ca actuala echipa, eliberata de viziunile cinematografice à la Sergiu Nicolaescu, incearca sa depaseasca fictiunea si sa revina, pragmatic, cu picioarele pe pamant.

Dosarele generalilor care au tras in clujeni in 21-22 decembrie 1989 revin in atentia procurorilor militari.

Generalul Florian Caba este din nou cercetat in dosarul privind instigarea la omor in evenimentele din decembrie ‘89.

Coordonatorul operatiunii de la Hotel Astoria, colonelul (azi generalul) Florian Caba, i-a ordonat textual ofiterului Dicu, comandantul dispozitivului de la hotelul Astoria: “Dicule, daca vreunul trece peste tine, te fac raspunzator si te dau tribunalului militar ca tradator de tara”.

Dupa ce a pierdut la mustata sefia unor servicii secrete, demnitarul PD Sorin Frunzaverde isi ia mainile de pe cel mai important protejat al sau, generalul Florian Caba. Alti generali din Armata, in frunte cu Mircea Muresan, Constantin Degeratu si Viorel Hexan, il abandoneaza pe Caba in bratele Parchetului Militar Bucuresti.

Pragmatic, generalul Voinea isi vede linistit de treaba lui, redeschizand dosarul lui Florian Caba, generalul care a cerut unui subaltern de-al sau, in decembrie 1989, sa traga in populatie.

Dosarul generalului in rezerva Florian Caba a fost redeschis de catre Directia Parchetelor Militare Bucuresti. Caba este acuzat de catre un subaltern al sau, capitanul Ilie Dicu, pentru instigare la reprimarea demonstrantilor clujeni, in cadrul evenimentelor din decembrie ‘89, din Cluj-Napoca.

Acuzat de instigare la genocid, Caba a ordonat oamenilor sai sa traga in demonstrantii clujeni, cu toate ca nu avea ordine in acest sens. Florian Caba a mai fost cercetat in urma cu cativa ani pentru evenimentele din decembrie ‘89, alaturi de alti generali, in dosarul 40/P/1998, dar procurorii au dispus neinceperea urmaririi penale.

Acum, dosarul a fost infirmat iar cercetarile vor continua. Cei care au ordonat unitatilor militare sa traga in populatie au ramas, la 16 ani dupa Revolutie, nepedepsiti. Chiar mai mult, unii dintre ei au fost chiar promovati, asa cum este si cazul generalului Florian Caba.

Avansat pentru instigare la genocid

In 2001, generalul de brigada Florian Caba avea functia de loctiitor al sefului Corpului 4 de Armata Teritorial din Cluj. El a fost promovat in acel an in functia de loctiitor al sefului Statului Major al Fortelor Terestre (SMFT) de la Bucuresti. Mutarea s-a produs prin ordin al sefului Statului Major General, generalul Mihail Popescu, si a devenit operationala in noiembrie 2001.

Transferul lui Caba la un esalon superior, precum si mutarea sa din provincie in capitala au ridicat multe semne de intrebare. SMFT are in subordine toate cele trei corpuri de armata teritoriale ale Romaniei, inclusiv pe cel de la Cluj.

Cu toate ca generalul Caba era cercetat penal de catre Sectia Parchetelor Militare in dosarul privind evenimentele din ‘89, transferul si promovarea sa au decurs extrem de lin, fara a intampina niciun obstacol. Intr-o interpelare din 2001 adresata lui Ioan Mircea Pascu, fostul ministru al Apararii Nationale, Emil Boc, la acea vreme deputat, solicita revocarea din functie a generalului.

Totodata, Emil Boc cerea: “Va rog sa precizati cine se face vinovat in cadrul MApN de dezinformarea opiniei publice cu privire la cercetarea penala a generalului Florian Caba, ce masuri preconizati in legatura cu numirea d-lui general Florian Caba in functiia de loctiitor al comandamentului Corpului 4 de Armata «Maresal Constantin Prezan» si cine sunt persoanele care au facut propunerea de numire”.

Raspunsul primit de la Ministerul Apararii Nationale e bulversant: “Pana la aceasta data, MApN nu a primit nicio instiintare din partea Sectiei Parchetelor Militare de pe langa Curtea Suprema de Justitie privind inceperea urmarii penale impotriva acestuia.

In consecinta, MApN (...) nu poate sa emita judecati si sa dispuna masuri care sa-l afecteze pe cel in cauza inainte ca organele abilitate de lege sa se pronunte”, se mai preciza in raspuns.

“Daca trece cineva de tine, te fac tradator de tara!”

Numele lui Florian Caba a devenit cunoscut in urma evenimentelor din decembrie 1989 de la Cluj-Napoca. In zilele Revolutiei, la Cluj au fost ucise 26 de persoane si au fost ranite peste 70. In acea perioada, Caba avea gradul de locotenent - colonel si conducea sectia “Pregatire de lupta” la Armata a 4-a “Transilvania”.

Martorii evenimentelor de la Cluj-Napoca din decembrie 1989 afirma ca Florian Caba a fost implicat personal in reprimarea demonstrantilor. El a coordonat deplasarea militarilor din Someseni in Piata Marasti si la Hotelul Astoria. Potrivit declaratiilor facute de subordonatii sai de atunci, Florian Caba nu avea ordin de lupta semnat de superiorii sai.

Cu toate acestea, generalul a dispus capitanului Ilie Dicu, comandant de companie UM 01278 Someseni, sa ocupe zona Hotelului Astoria din Cluj cu masini de lupta ale infanteriei. Capitanul Dicu sustine ca Florian Caba i-ar fi cerut sa foloseasca armamentul aflat in dotare, cu orice ocazie.

“Daca trece cineva de tine, te fac tradator de tara!”, i-a sugerat subtil generalul Caba lui Ilie Dicu in acele momente. In decembrie ‘89, la Hotel Astoria au murit patru persoane, din care doua au fost impuscate de capitanul Dicu, la ordinul lui Florian Caba.

Mai mult, dupa eveniment, pe atunci locotenent-colonelul Caba l-a premiat pe Dicu cu 2000 de lei pentru fapta comisa, iar intr-o sedinta l-a numit, cu nesimtire, “erou national”. In urma acestor acuzatii, impotriva lui Florian Caba a inceput urmarirea penala, iar acesta s-a aflat si in atentia Parchetului Militar.

Pe baza marturiilor unor subordonati ai sai, Caba a fost pus sub urmarire penala pentru savarsirea infractiunii de instigare la omor deosebit de grav. In dosarul 217/P/1997, aflat in lucru la Sectia Parchetelor Militare din Parchetul General, sunt cercetate evenimentele din ziua de 21 decembrie 1989, petrecute la Cluj-Napoca.

In dosar sunt acuzati doi generali, un membru al CPEx si cativa ofiteri din cadrul MApN. Implicati in evenimentele din decembrie ‘89 mai sunt Ioan Cocan, Valeriu Burtea, Carp Dando, Iulian Topliceanu, Ilie Dicu, Vasile Lates, Iacob Gheorghe si Marian Bolbos.

Toti acestia au tras in populatie ori au dat ordine in acest sens fara a avea vreun cadru legal, urmand indicatiile date de Ilie Ceausescu si de Vasile Milea.

Patriotism si 300 de gloante

Conform STAT-ului de organizare al Securitatii judetene, Clujul era dotat cu vreo 200 de cadre. Aproximativ 60% dintre acestea aveau ca atributiuni “asigurarea informativa a obiectivelor economice”, iar alte 16-20% din cadre aveau misiuni de filaj, in virtutea sarcinii de “urmarire si anihilare a persoanelor straine sosite in tara”.

Un numar destul de mic de persoane se ocupa de misiunile de contraspionaj (sarcina fiind preluata de Bucuresti), iar de “cercetarea penala prealabila” se ocupa un singur ofiter. In decembrie, dispozitivele clujene s-au instalat dupa prealabile recunoasteri in teren.

Pe 18 decembrie, comandantii au vizitat municipiul, iar in seara de 20, dupa o sedinta condusa de Ilie Ceausescu, au fost stabilite si aliniamentele de lupta: Primaria, Prefectura, strada Doja etc. In Cluj-Napoca au intervenit UM 01215 Floresti, unitate de artilerie terestra, si UM 01279 Someseni, unitate de mecanizate.

In Cluj-Napoca, soldatii au iesit in strada cu cate 300 de cartuse de razboi fiecare si cu un pistol mitraliera in dotare, potrivit ordinului in 14 puncte dat de generalul Milea. Acest ordin avertiza clar ca “infractorii vor veni cu femei, copii si batrani in fata, drept pentru care se va actiona de pe cai si strazi laterale, dupa somatiile legale, tragandu-se la picioare”.

La ora la care generalul (azi erou post-mortem) emitea acest ordin, exista si un decret-lege care prevedea modul de actionare al militarilor, cu armament, impotriva infractorilor: “...in orase, locuri publice, centre aglomerate, impotriva infractorilor urmariti, nu se poate folosi armamentul daca se pune in pericol viata sau integritatea altor persoane”.

Cu alte cuvinte, ordinul dat de Milea era ilegal, iar oricine ar fi refuzat sa-l indeplineasca era aparat de legea de mai sus.

“Dosarul Cluj”

Insa la Hotel Astoria, Ilie Dicu era hotarat sa nu lase loc de trecere “elementelor declasate” ce se apropiau de Piata Mihai Viteazu. La ordinele lui Caba, Ilie Dicu a tras, dar nu la picioare, ci in spate, ranind mai multe persoane si omorand doua. Pentru a justifica masacrul, a doua zi, in 22 decembrie 1989, la Cluj-Napoca s-a declarat starea de necesitate.

Mai apoi, in iunie 1990, o parte din cei vinovati au fost arestati, dupa ce seful Procuraturii militare Cluj, colonelul Liviu Domsa, a instrumentat “Dosarul Cluj”. In 1990 au fost arestati Dicu, Cocan, Burtea si generalul Topliceanu.

Insa la scurt timp dupa arestarea acestora, un anume capitan Manea de la unitatea din Floresti avea sa telefoneze la Parchetul Militar, sustinand, categoric, eliberarea ofiterilor.

In caz contrar, respectivul Manea a amenintat ca va cere armatei sa ocupe Clujul: “Nu admitem cercetarea si arestarea ofiterilor nostri, avem motoarele pornite si ocupam din nou Clujul, daca cei arestati nu sunt pusi in libertate”, avertiza Manea.

Deoarece amenintarea parea mult prea serioasa pentru a fi ignorata, incidentul a fost transmis in sus pe ordine ierarhica, de la Mugurel Florescu, seful Directiei Procuraturii Militare, pana la Ion Iliescu. Dispozitiile venite “de la centru” au fost foarte clare. Toti cei arestati trebuiau pusi imediat in libertate, pentru a nu se “destabiliza primele alegeri libere”.

Lupul degerat, paznic la oi

Schimbarea regimului Iliescu a adus si redeschiderea dosarelor, odata cu venirea la Cotroceni a lui Emil Constantinescu.

Insa, in 1997, Constantin Degeratu, devenit ministru al Apararii, dadea ordinul 522, prin care se stipula clar ca “prezentarea personalului militar si civil la organele de ancheta, cu privire la evenimentele din decembrie 1989, se va face doar cu aprobarea ministrului Apararii Nationale”.

Cu alte cuvinte, era nevoie de acordul lui Degeratu, personajul care se ocupase pe 21 decembrie 1989 cu elaborarea planurilor de lupta stradala dintre Armata si demonstranti.

Asa cum era de asteptat, in aprilie 2003 s-au dat si sentintele: faptele erau prescrise, criminalilor din Armata li se schimbase incadrarea juridica din culpa in vatamare corporala. Capitanul Ilie Dicu este singurul condamnat pana in prezent pentru evenimentele din decembrie 1989 de la Cluj. El a primit, in 2003, cinci ani pentru evenimentele din ‘89.

Asta in timp ce superiorul sau, Florian Caba, a fost avansat in grad, pana la general. Caba a fost numit si sef al Fortei de reactie rapida. Astazi, el este un prosper om de afaceri, dupa ce o firma in spatele careia s-a aflat ani de zile pe post de “consilier” s-a ocupat cu aprovizionarea Armatei.