Institutiile publice locale din zona Viseu sunt conduse de persoane dispuse la orice fel de compromisuri pentru atingerea propriilor scopuri. Primariile emit acte false, dupa care refuza punerea in posesie a adevaratilor proprietari, judecatorii iau de bune falsurile si dau sentinte aiurea, iar procurorii constata falsurile, insa nu le considera infractiuni.

Probabil ca, la Viseu, acestea fac parte din peisajul cotidian si sunt normale. Lungul proces de retrocedare a fostelor proprietati luate cu japca de regimul comunist a durat 17 ani, si este departe de a se fi incheiat.

Reconstituirea dreptului de proprietate a fost ingreunata de mai multi factori, cel mai important fiind acela al lipsei actelor doveditoare de proprietate si a neprofesionalismului unor institutii ale statului, care, prin incompetenta angajatilor acestora, au prelungit acest proces al retrocedarilor, ani la rand. Un caz edificator este si acela al Tereziei Simon, din comuna Leordina.

Femeia este singura mostenitoare a unei familii de moroseni, averea sa fiind solicitata de aceasta spre a-i fi retrocedata inca de la inceputul anilor ‘90.

Numai ca, in loc sa isi primeasca inapoi terenurile solicitate (si vorbim de aproape 10 ha teren, impartit in 15 locatii diferite), femeia a ramas pe dinafara si, mai mult, s-a trezit ca acestea au fost intabulate pe numele unor alte persoane, care nu sunt mostenitori.

La baza acestei retrocedari fantoma (prin Comisia Locala de Fond Funciar Leordina) a stat o adeverinta emisa de secretarul Primariei Leordina, Danut Dan, care continea date false referitoare la situatia juridica a acelui teren.

Cu aceasta adeverinta, din care reiesea faptul ca parintii Tereziei Simon nu aveau mostenitori, Maria Pop, care locuieste tot in Leordina, a solicitat instantei atribuirea unei suprafete de teren din cel in cauza, si Judecatoria Viseu a aprobat. In legatura cu acest fals intelectual, secretarul Danut Dan a fost urmarit penal.

Procurorii viseuani au constatat ca acesta a emis in 1992 o adeverinta falsa, care, depusa la dosarul Mariei Pop, a ajutat decisiv la castigarea procesului. Insa, solutia procurorilor a fost de scoatere de sub urmarirea penala a secretarului, pentru lipsa vinovatiei.

In baza acestei rezolutii, care constata faptul ca adeverinta a fost falsa, Terezia Simon s-a adresat instantei, cerand revizuirea hotararii. Insa judecatorii viseuani nu au schimbat hotararea initiala.

In sprijinul constatarilor procurorului a venit si o declaratie scrisa, data de mama secretarului, in care se spune ca fiul ei a emis o adeverinta falsa, dupa care a fost amenintat de Maria Pop si de ginerele acesteia, care l-au urmarit cu masina (rezultand chiar si un accident rutier).

Aportul lui Lesca A urmat un sir de procese, in care ambele tabere (Terezia Simon, pe de o parte si Maria Pop, alaturi de alti localnici care au pretins teren, pe de alta parte) au solicitat instantei o parte din mostenirea respectiva, pana cand dosarul a ajuns pe rolul Tribunalului Maramures.

Instanta a constatat ca persoana indreptatita sa obtina retrocedarea terenului este Terezia Simon, la fel cum a constatat in repetate randuri si Comisia Judeteana de Fond Funciar. Desi a obtinut o sentinta favorabila, femeia nu a fost inca pusa in posesie, primarul localitatii (in calitate de presedinte al Comisiei Locale) refuzand acest lucru.

Un aport decisiv la „rezolvarea” acestui caz l-a avut si procurorul Parchetului Viseu, Vasile Pop. Administratorul unic al SRL-ului pe care il conduce se juca la inceputul anilor ‘90 de-a avocatul prin zona Viseu, perioada in care a sprijinit-o pe Maria Pop in procesul ei.

Apoi, in calitate de procuror al carui cuvant este „litera de Evanghelie”, Lesca (asa cum este el poreclit de localnici) a dispus neinceperea urmaririi penale (NUP) fata de Ion Ilie si Doca Ilie. Acestia isi intabulasera o parte din terenul aflat in litigiu cu Terezia Simon si il instrainasera, la sfarsitul anilor ‘90.

In fata notarului public, ei au consemnat in contractul de vanzare - cumparare ca terenul nu este grevat de procese. Ceea ce era fals, terenul facand obiectul unor dosare aflate pe rol. Ulterior, Parchetul Maramures a dispus anularea rezolutiei emisa de SRL-ul lui Lesca si completarea urmaririi penale de catre Politie. Insa asta nu a schimbat nimic, vinovatii ramanand nepedepsiti.

Nici pana azi, cazul Tereziei Simon nu este rezolvat. Lesca, instigatorul Una din ispravile lui Lesca, demna de toata lauda, il are in prim - plan pe Ioan Bumbar, un localnic din comuna Ruscova. Acum cativa ani, acesta a furat fanul de pe terenul familiei Simon din locul numit „in zavoi la pod”. Vecinii au sesizat acest aspect si l-au luat la intrebari.

Bumbar a raspuns ca a fost trimis de procurorul Lesca sa ia atat fanul familiei Simon, cat si „gatul” membrilor acesteia. Evident ca nimeni nu s-a opus. Familia a depus plangere penala legata de aceasta fapta si de amenintarile care au urmat, la Politia Leordina, dar cu atat au ramas. Nu s-a luat nicio masura.

Acuzati de luare de mita In legatura cu acest caz, Terezia Simon acuza conducerea Primariei Leordina (fostii primari) si magistratii locului. „Sunt unica mostenitoare a parintilor mei, asa cum dovedeste certificatul de mostenitor.

Primarul, puterile judecatoresti si alte persoane care trebuie sa aplice legea au incalcat-o flagrant si acum nu mai pot anula titlul de proprietate dat altor persoane, pentru ca au fost mituiti si au luat spaga. Intabularea s-a facut cu ajutorul judecatorilor din Viseu, sprijiniti de procurorul Vasile Pop.

Din cauza acestui procuror murdar, corupt si falsificatorul mai multor dosare, a instantelor de judecata si a primarului din Leordina, nu mi s-a eliberat titlul de proprietate”, a declarat Simon.