In ce priveste strategia de des-centralizare din sanatate, ministrul a anuntat ca spitalele comunale, orasenesti si municipale vor trece in subordinea autoritatilor locale, care vor fi nevoite sa investeasca mai mult in proiectele de reabilitare a infrastructurii medicale.

ZIUA de Cluj: Clujul este un centru universitar recunoscut in tara si, totusi, aici se lucreaza cu aparatura uzata moral, iar medicii acuza lipsa de fonduri de la minister. Eugen Nicolaescu: In primul rand, cred ca aceasta este o perceptie personala a medicilor de aici. Eu nu pot sa raspund pentru ceea ce au facut altii inaintea mea, cu zece ani in urma.

Ceea ce pot spune este ca pentru Cluj avem un program extraordinar de ambitios de infrastructura, de investitii, de dezvoltare. Va reamintesc ca deja am anuntat ca la Cluj vom avea un Spitalul Regional de Urgenta.

Acum suntem cu licitatia deschisa pentru selectarea consultantului si, daca lucrurile vor decurge normal si nu vom avea contestatii, daca procedurile nu se vor ingreuna, undeva la mijlocul lui decembrie vom avea studiile de fezabilitate facute, urmand ca, la inceputul anului urmator, sa contractam constructorii si proiectanti si sa incepem lucrarile.

S-a acceptat locatia din comuna Floresti, propusa de administratia judeteana pentru Spitalul de Urgenta? E. N.: Eu, personal, am acceptat-o, dar nu eu trebuie s-o accept, ci consultantul. El este cel care va decide daca locatia este corespunzatoare sau nu.

Sa ne intoarcem la fonduri. E. N.: Da. La Cluj am spus-o, dar se pare ca se uita acest lucru: vor veni, in acest an, pentru trei spitale, aparatura de anestezie si de terapie intensiva, aparatura radiologica mobila pentru grupurile operatoare si, poate, ceva aparatura fixa, in functie de cum se desfasoara licitatia.

Pentru ca noi am deschis o licitatie, dar nu stim daca furnizorii vor fi pregatiti pana la 31 decembrie. Daca nu, in prima parte a anului urmator se va rezolva si aceasta chestiune. Si, tot asa, pana la sfarsitul anului ar trebui sa vina la Cluj si cinci ambulante noi, supermedicalizate, una tip C si patru tip B, urmand ca anul viitor sa mai vina inca zece, iar in 2008 inca 1

Vreau sa va spun ca Clujul n-a fost vaduvit deloc in privinta finantarii, ci, dimpotriva, au fost alte judete care n-au fost tratate asa. Merita, macar pentru traditia scolii de medicina de aici, sa fie sustinut. Nu putem sa facem toate investitiile intr-un an sau doi. In urma evaluarilor, pentru refacerea infrastructurii medicale, sunt necesare noua miliarde de euro.

Noi ne-am propus sa investim undeva la 2,5 miliarde de euro pana in 2008, atat se poate conforma calculelor si estimarilor bugetare. O parte vor fi fonduri structurale, de aceea am si abordat sistemul de sanatate pe regiuni de dezvoltare economica, dar acestea sunt putine, doar doua, trei milioane de euro, mai departe vom merge pe fonduri ale ministerului.

Vorbesc aici despre taxa de viciu, care, pentru anul urmator, a fost estimata la 450 de milioane de euro, dintre care 200 de milioane le vom aloca pentru investitii, iar restul pentru programele nationale de sanatate. In plus, vor fi credite externe, luate pe cativa ani, cu garantia statului.

Mai sunt si alte sectoare, cum sunt autostrazile, iar investitiile in infrastructura sunt foarte costisitoare. E un cere vicios. Ar trebui ca si autoritatile locale si judetene sa investeasca.

Dar se investeste la nivel local, insa fondurile nu ajung decat pentru a se carpi cladirile, nu pentru investitii reale. E. N.: Asta spun si eu, ca trebuie sa se investeasca mai mult, daca se doreste acest lucru. Am inceput, in acest sens, strategia de des-centralizare si probabil ca anul urmator vom incepe sa descentralizam o serie de spitale.

Vorbim despre cele mai mici, spitale comunale, orasenesti, sau municipale generale, pe care vrem sa le predam autoritatilor locale, care sa hotarasca modul de administrare si soarta lor, in functie de ceea ce doreste comunitatea de acolo. Este un prim pas sa apropiem decizia de comunitatile locale.

Asta, desigur, si in ce priveste investitiile se va sti in ce se doreste sa se investeasca, cat se va investi, ei stiind exact ce este de facut. Pentru a face acesti primi pasi, aveti nevoie de specialisti. 4,Am inteles ca s-au comasat comisiile consultative si ca anumite specialitati au ramas descoperite. E. N.: Haideti sa vorbim aici despre orgoliile doctorilor si nimic altceva.

In clipa cand sunt specialisti pe un domeniu, e bine sa functionam ca ei, avand in vedere ca mai sunt doua luni jumatate pana ne integram in Uniunea Europeana. Ei bine, am facut aceasta restructurare si am mers pe specialitatile recunoscute in afara. Evident, exista si nemultumiti, pentru ca le-a disparut puterea, despre asta este vorba.

Pentru ca membrii comisiilor de specialitate decid ce tratamente se fac, ce medicamente se introduc in tratamente, pana la urma este vorba despre bani multi.

Am amanat luarea unei decizii, pentru ca nu am hotarat

Vorbiti despre alinierea la standardele europene. De ce sistemul din Uniunea Europeana nu se aplica si in cazul pachetului minim de servicii si protocoalelor terapeutice prin simple traduceri ale ghidurilor acceptate de catre societatile europene? E.

N.: Cel mai simplu ar fi asa, dar domnii doctori sa gaseasca si resurse pentru aplicarea protocoalelor, deoarece acestea trebuie aduse la nivelul Romaniei. Pentru ca noi nu ne permitem, din banii pe care-i avem, sa folosim cele mai scumpe medicamente din lume. Totusi, decontarea acestor servicii reprezinta decizia cea mai curajoasa pe care trebuie s-o luam.

De aceea am si amanat luarea unei decizii, pentru ca nu am hotarat cum este mai bine. Adica daca e sa facem un pachet de servicii pozitiv, in care sa insiruim tot ce are dreptul un roman, am putea nemultumi pe unii, pe altii, sau am putea scapa ceva. Ori cealalta varianta ar fi sa mergem prin excludere, ce servicii nu se dau.

Astazi stim ca nu se dau bani pentru operatiile estetice, stomatologice, cum ar fi operatiile complicate de implant. Eu as putea sa iau de bun ce-mi spun unii sau altii, dar cred intr-un proces democratic de dezbatere, pe de o parte, si de transparenta maxima.

Ca atare, eu nu pot sa oblig comisiile de specialitate de la nivelul Ministerului, deoarece nu sunt angajatii mei, oamenii de acolo muncesc voluntar, de placere. Deocamdata, sunt la mana celor 350 de medici care fac parte din comisii. Desigur ca am incercat sa-i impulsionez, sa-i rog, sa-i conving ca este in interesul nostru, al tuturor, sa avem acest pachet.

De ce nu ii motivati financiar? EN: N-am putut, pentru ca nu m-a lasat legea. Pentru ca ei sunt platiti la locul lor de munca. S-a considerat ca este un prestigiu profesional, o recunoastere profesionala; daca acest om este intr-o comisie, inseamna ca i se recunoaste competenta si este folosita.

Vazand ceea ce se intampla, saptamana trecuta am adoptat in Guvern o Ordonanta de Urgenta, prin care am modificat Legea privind reforma in sanatate, cu un amendament, prin care ministerul poate sa ii plateasca pe membrii comisiilor. Daca ii platesc, le dau responsabilitate, iar daca le dau responsabilitate, le dau si termene clare si sarcini.

Acum am facut acest lucru, pentru ca am facut rectificare de buget si dispunem de banii necesari. Inainte nu ii aveam. Eu cred ca, intr-o luna, o luna si jumatate, o sa scoatem pachetul minim si protocoalele, pentru ca sa venim la contractul cadru de anul urmator cu o corelare. Noua lista de medicamente, protocoalele terapeutice si pachetul minim de servicii.

Desigur, datoria Ministerului Sanatatii in aceasta directie este sa controleze daca ele se aplica corect.

Daca tot discutam de bani, imi amintesc ca, in al doilea an de mandat, premierul Adrian Nastase s-a imprumutat de la Fondul de Sanatate cu 20 de mii de miliarde lei vechi, pentru a mentine plafonul de indatorare al Romaniei la 3,5%.Ce se intampla cu aceste fonduri, nu ar trebui date inapoi? E. N.: Eu vreau sa va spun ca aceasta este o gogorita a celor care nu stiu despre ce este vorba.

Se spune ca s-au furat bani din sistem, pentru ca unii sa-si justifice ineficienta si incompetenta si sa poata sustine ca de aceea sistemul s-a dus de rapa. Total fals. Chiar pe vremea aceea lucram in Comisia de Buget-Finante a Camerei Deputatilor si stiu exact despre ce este vorba. Sigur, in 2002 s-a intamplat un lucru mult mai grav, nu acesta.

Banii respectivi au reprezentat un excedent al fondului de asigurari de sanatate, care s-a tinut de rezerva la nivelul bugetului de stat si nu a fost dat Casei Nationale de Asigurari, el a fost redistribuit ulterior, tocmai pentru ca, la acel moment, sa reechilibreze bugetul consolidat al statului. Problema este alta. In anul 2003, Guvernul Nastase a facut un lucru mult mai grav.

Si anume, a anulat contributia pe care bugetul de stat o facea pentru pensionari, scotand din evidente aproape 6 milioane de oameni, care nu mai plateau, dar beneficiau de servicii de sanatate, pentru ca se considera ca erau asigurati prin efectul legii. Inchipuiti-va ce dezastru s-a produs.

De atunci au ramas datoriile spitalelor, au inceput cozile la farmacii, deoarece pentru sase milioane de oameni nu platea nimeni, dar ei beneficiau de sistem. Si asa sistemul este sarac, pentru ca noi suntem saraci ca oameni. Ganditi-va si dumneavoastra, noi aplicam 6,5% pentru o leafa medie de 150 de euro, iar alte tari aplica poate chiar 12%, pentru o leafa medie de 1500 de euro.

Aceasta este diferenta intre fondurile de la noi si cele de la ei si dorim sa ne comparam ca sistem. Nu se poate asa ceva. Sigur, ne gospodarim cu ce avem noi.

N-ar trebui ca, in acest sens, fondurile sa ajunga direct la Casa Nationala de Asigurari si aceasta sa gospodareasca, cum crede de cuviinta, Fondul de Sanatate? E. N.: Casa este inde-pendenta financiar.

Daca cititi Legea privind reforma in sanatate, si anume capitolul referitor la asigurarile sociale si de sanatate, veti vedea ca, de fapt, Casa este autonoma si ca toate fondurile pe care le incaseaza sunt efectiv la dispozitia acesteia si le utilizeaza prin aceeasi masura bugetara cum a fost aprobat, initial, bugetul de stat.

Daca pentru medicamente s-a stabilit 10%, inseamna ca atat se va lua din toate sumele care se incaseaza pana se va termina executia bugetara pe anul respectiv. Deci, Casa este independenta financiar. Restul sunt niste vorbe ale unor medici care habar nu au, sunt vorbe ale unor medici care apar pe ecrane, au fost directori de sapte spitale si se considera specialisti in finante. Credeti-ma, mai au multe de invatat. Dar ii lasam sa vorbeasca, asta e.

S-a vehiculat un premiu de excelenta, pe care managerii de spitale il pot acorda unui medic din spital. E. N.: N-a fost vorba niciodata. N-am auzit de asta, dar este o propunere buna, o sa ma gandesc la ea.

Ma bucur ca medicii sunt nemultumiti

Daca tot suntem la capitolul salarii, personalul medical acuza faptul ca salariile din sistem nu sunt platite diferentiat. E. N.: Ma bucur ca medicii sunt nemultumiti, pentru ca pana acum le-a placut acest sistem comunist, in care, indiferent daca muncesc sau nu, toti iau leafa.

Exista un dezechilibru, din acest punct de vedere, in sistem, exista medici care nu-si vad capul de treaba si altii care vin doua ore la cabinet si apoi lucreaza in sistem privat.

Ca atare, vom incerca sa venim la legea privind salarizarea bugetarilor cu un set de criterii, cu o leafa minima pentru toata lumea, iar apoi, in functie de competenta si de niste criterii de performanta, in functie de care medicii sa poata sa ia cat mai multi bani, la fel si pentru asistentii medicali. Sa gasim un sistem motivant.

Sper sa reusim acest lucru pana la sfarsitul anului, deoarece este o comisie interministeriala, lucreaza vreo sapte ministere, si am cazut de acord asupra unor principii si criterii.

Va exista o diferenta intre specialisti si cei care urmeaza cursuri pentru dobandirea de competente? In acest moment exista un dezechilibru, atat in privinta salarizarii, cat si asupra duratei de pregatire. E. N.: Sunt mostenirile pe care le avem.

A fost la carma ministerului o serie de doctori care si-a folosit pozitia pentru a favoriza o categorie sau alta, o specialitate sau alta, neincercandu-se sa se adopte o masura neutra, echidistanta, iar masurile sa fie corecte. Noi incercam altceva acum.

La organizarea rezidentiatului, in viitor mergem pe specialitati recunoscute in Uniunea Europeana si atunci vom avea numai medici specialisti, recunoscuti. Celor care au, pana acum, specialitati si competente dobandite, nu mai avem ce sa le facem, totusi noi vom incuraja performanta.

Medicina din mediul rural sufera si mai mult. Nici un medic de familie nu vrea sa lucreze aici, deoarece nu este stimulat financiar, nu are locuinta de serviciu, prima de instalare. E. N.: Stiu, dar, din pacate, aceste programe sunt foarte costisitoare. Am deschis o discutie cu Banca Mondiala, de la care sa atragem niste fonduri pentru reabilitarea a tot ce inseamna medicina in mediul rural.

Negocierile vor dura pana la sfarsitul acestui an, iar, daca primim unda verde, atunci vom pune in aplicare programul pe care il avem scris.

Ce se intampla cu aparatura noua, care figureaza in vistieria Ministerului, am inteles ca aceasta este destul de consistenta? E. N.: Este adevarat, Ministerul si-a facut inventarul. A durat sase luni aceasta operatiune.

Acolo unde aparatura s-a putut pune imediat in functiune, s-au realizat redistribuiri, iar in alte parti, unde cladirile stau sa cada, am preferat sa stam cu ea inchisa in lada, pana cand consolidam si reparam aceste imobile. S-au facut investitii in aceasta aparatura pentru comisioane, nicidecum in functie de necesitatile reale ale Ministerului.

Dar nu este pacat ca aceste aparate sa zaca in cutii, in loc sa fie date altor spitale, unde sunt conditii? E. N.: Sa stiti ca nu este cazul, pentru ca a ramas foarte putina si aceasta nu este esentiala.

Mai sunt aici, la Cluj, probleme reale in sistem, care, desi au fost semnalate inca de la inceputul anului Ministerului Sanatatii, nu si-au gasit rezolvarea.Vorbim de Centrul de Diagnostic, de Medicina Muncii. E. N.: Aveti dreptate. Dupa opinia mea, Centrul de Dignostic trebuie desfiintat.

Sa terminam cu politica de stat si sa facem cabinete medicale individuale, ale medicilor care vor sa desfasoare aceasta activitate. Totul bazat pe principiul competentei si concurentei. Sa inceapa sa lucreze, pentru ca din munca lor traiesc, daca se comporta frumos cu cetateanul, daca raspund necesitatilor pacientilor si asigura servicii de calitate, o sa aiba bani.

Eu cred ca acesta este viitorul. Desfiintarea este un semn de normalitate. Eu nu pot sa dispun Clujului, astept o propunere de la cei de aici. Autoritatea de Sanatate Publica, impreuna cu Primaria si Consiliul Judetean, trebuie sa mai faca o analiza si apoi sa vina cu aceasta propunere.

Medicina muncii nu este a mea, dar vreau sa va anunt ca am reusit sa schimb legislatia, ca tot ce inseamna boli profesionale sa nu mai fie platite din fondul de asigurari de sanatate, ci sa se plateasca din fondul de risc si boli profesionale, care reprezinta un excedent de 7 mii de miliarde.

Din pacate, la Casa Nationala si la Ministerul Muncii a durat foarte mult procesul de elaborare a normelor. La sfarsitul lui septembrie, acestea au fost finalizate, astfel ca banii sunt in circuit, iar situatia poate fi regularizata. Nu se mai iau bani de la asigurati, ceea ce este un semn de moralitate in sistem.

Problemele de la Cluj sunt convins ca au aparut din cauza organizarii, in plus trebuie vazut daca oamenii muncesc si isi fac treaba, iar, in acest sens, ar trebui sa fie trasi de maneca cei de aici.

Cum va arata descentralizarea in sanatate? EN: V-as putea spune foarte multe pe aceasta tema, dar noi avem o intalnire condusa de presedintele Traian Basescu si de premierul Tariceanu, in care ministrii cu servicii deconcentrate in teritoriu trebuie sa prezinte o varianta de descentralizare care sa raspunda necesitatilor comunitatilor locale.

Un punct deja vi l-am dezvaluit, si anume trecerea in administrarea autoritatilor locale a spitalelor comunale, orasenesti si municipale. Restul, dupa intrevedere.