Analiza facuta de ESO arata ca se merge de la situatii in care constructorii au mimat lucrul tocind fonduri europene, precum cazul Termomeccanica - Facai, pina la unele mult mai grave, in care afacerile au ca punct terminus o organizatie al carei nume are o rezonanta sinistra: Cosa Nostra. Studiu de caz: depozitul de la Mofleni.

Ramificatii dubioase in cazul megaafacerii depozitului ecologic de la Mofleni

Calea spre dezastrul ecolo-gico-financiar de la Mofleni e pavata cu intentii bune.

In man-datul 2000 - 2004, conducerea Primariei Craiova si consilierii locali realizeaza brusc faptul ca vechea rampa de gunoi da pe dinafara de deseuri si nu cores-punde standardelor europene de mediu si decid ca orasul are nevoie de ultimul racnet in materie: un depozit ecologic de 30 de milioane de euro, care sa inghita gunoiul din Banie.

Aparitie providentiala: Cerroni si Systema

A fost gasita, dupa ceva vreme, si societatea care sa faca investitia pe banii ei, fara sa clinteasca vreun leu din bugetul local: un SRL de apartament din Bucuresti, pe nume Systema Ecologic (SE), si un italian pe nume Manlio Cerroni, avocat, zice-se, reputat si proprietar printre altele al celei mai mari gropi ecologice din Europa, situate la marginea Romei, la Malagrotta.

Actionariat alambicat

Cerroni controleaza SE prin intermediul unui alt SRL, Sys-tema International, inregistrat de data aceasta in Luxembourg, la care figureaza ca administrator si care detine 60 la suta din Sys-tema Ecologic. Ceilalti asociati, cu cote minuscule, sunt un alt italian, Ervas Danillo, rominii Bogdan Stefanescu si Nicolae Ninel Caval si, pentru diversitate, o societate pe actiuni, Capitel Invest.

Amplasament controversat

Consiliul Local Craiova aproba asocierea cu italienii, devenita contractul de asociere nr. 17/2002, dupa citeva vizite in peninsula, unde alesii locali pot casca gura linistiti la minunatiile de la Malagrotta.

Se decide ca groapa de gunoi sa fie plasata la Mofleni, in intravilanul Craiovei, periculos de aproape de riul Jiu, de puturile de captare ale regiei craiovene de apa si de casele localnicilor, asa cum arata un raport din 2005 al garzii judetene de mediu.

Se ivesc noii parteneri

In 2003, SE incheie un alt contract de asociere cu alte doua SRL-uri: Ramoco Italia, legata si ea de numele lui Manlio Cerroni, si ECO Sud Rominia.

Primul asigura in intregime proiectarea, finantarea si constructia de-pozitului, in schimbul a 70 la suta din banii incasati pentru de-pozitarea gunoiului, iar al doilea se ocupa de acorduri, autorizatii si avize, activitate pentru care primeste trei procente din in-casari.

Restul de 27 la suta ramin la Systema Ecologic, repre-zentata in relatia cu primaria de administratorul Bogdan Ste-fanescu.

Prima celula ecologica e inaugurata la 17 iunie 2005 de primarul Antonie Solomon, calare pe o basculanta a serviciului local de salubritate.

Pileri intra in scena

Imediat dupa inaugurare, administratorul Bogdan Stefanescu incepe demersurile pe linga primarie, cerind edililor sa aprobe cesiunea contractului de la SE catre ECO Sud.

Contestator este avocatul Gabriel Nastase, care cere Prefecturii Dolj sa stopeze tranzactia, printr-un document in care il acuza pe Bogdan Stefanescu de “manevre frauduloase”, numindu-l “fals administrator”.

Acuzatia e intarita de o procura semnata de Manlio Cerroni, prin care acesta il demite pe Stefanescu din pozitia de administrator, numindu-l, in schimb, in postul respectiv pe italianul Sergio Pileri.

Numele acestuia are deja o rezonanta aparte in Rominia: mai multe anchete de presa aparute in iarna anului trecut il leaga de mafia siciliana si de banii spalati de Cosa Nostra prin afacerile cu gunoaie, inclusiv in tara noastra, asa cum se poate vedea pe larg in paginile 4 si 5.

Manlio Cerroni, lucrat din culise

Expresia “manevre frauduloase”, folosita de avocat, se refera la doua scamatorii ce au loc in Adunarea Generala a Asociatilor (AGA) de la Systema Ecologic SRL, mai precis doua hotariri ale forului respectiv.

Il convocasera aiurea

Una dintre ele pre-lungeste mandatul de administrator al lui Bog-dan Stefanescu, cealalta majoreaza capitalul social al firmei, operatiune prin care Systema In-ter-na-tional a lui Manlio Cerroni ramine cu numai sase la suta din capitalul social, fata de cele peste 60 de procente cit detinea initial.

Manevra are loc in lipsa actionarului majoritar, convocat la o adresa gresita de Ste-fanescu, noul sef al Sys-tema Ecologic devenind Nicolae Caval, cu 81 la suta din capitalul social. De aici si adresele prin care Cerroni isi schimba reprezentantul in AGA, numindu-l pe Sergio Pi-leri. Italianul obtine in prima instanta si anularea hotaririlor AGA, dar pro-cesele sunt departe de a fi finalizate.

Actionarii incep duelul

Sergio Pileri nu intir-zie sa-si faca simtita prezenta la Systema Ecologic. “Dorim sa va informam, de asemenea, ca in interiorul societatii Systema Ecologic au inceput neintelegeri cu asociatul Systema Inter-national (Ramoco face parte din acest grup), so-cie-tate ce este in prezent re-pre-zentata de per-soana mentionata anterior (Sergio Pileri - n. r.) si care ataca toate hotaririle asociatilor si actioneaza contra intereselor societatii Systema Ecologic”, se arata intr-un document trimis pe adresa redactiei de Bogdan Stefanescu.

Dilema: Sergio Pileri reprezenta Systema, dar si concurenta

Acesta sustine ca Sergio Pileri nu are ce cauta in AGA Systema Ecologic de vreme ce, printr-o adevarata suveica de firme, e actionar majo-ritar al societatii ce ad-ministreaza groa-pa de la Glina si con-cureaza cu Sys--tema pen-tru gu-noiul din Bu-curesti, si-tuatie la fel de nor-mala cum ar fi prezenta di-rec-torului general al Coca Cola in Consiliul de Ad-minis-tratie al Pepsi.

Consiliul Local Craiova aproba, cu toate astea, cesiunea con-tractului pentru depozitul ecologic catre ECO Sud in toamna lui 2005. Ni-meni nu a aflat nici pina la aceasta ora care a fost pretul tranzactiei dintre cele doua SRL-uri.

Metamorfozele lui Stefanescu

Lasind la o parte faptele puse in circa lui Sergio Pileri, nici adversarul acestuia nu e mai breaz. Dupa ce face anticamera luni intregi la biroul primarului, in calitate de administrator al Systema Ecologic, Bogdan Stefanescu reapare citeva luni mai tirziu in primarie, ca repre-zentant al ECO Sud, la negocierile privind tariful de depozitare a deseurilor la Mofleni.

Ultima oferta a ECO Sud dubleaza pretul initial: 40 de euro pe tona, iar societatea se judeca si acum cu primaria pe aceasta tema.

Primarul Solomon: Mafie si gust amar

Dupa doua contracte cu parteneri italieni, ambele vizind proiecte de mediu si valorind zeci de milioane de euro, primarul Craiovei face rezumatul cooperarii cu fratii de ginta latina. “Mi-a lasat un gust amar colaborarea cu ei.

Auzisem eu ca tot ce inseamna salubritate in Italia e controlat de mafie. Nu spun ca stiu, dar eu unul asa am auzit. Poate ca sunt si alte firme italiene care fac treaba buna prin Oltenia sau prin Rominia, dar cei cu care am avut noi de-a face au fost sub orice critica”, a declarat Solomon.

Primarul crede ca italienii si-au facut un obicei din a sublicita valoarea lucrarilor pentru cistigarea con-tractelor, asa cum au facut con-structorii statiei de epurare de la Facai, fara sa-si poata indeplini apoi obligatiile.

Acesta spune ca n-a fost chip sa se inteleaga cu afaceristii reprezentind firmele din peninsula, indiferent de tehnica de comunicare. “Am incercat in toate felurile sa-i determinam sa-si respecte an-gajamentele si sa-si faca treaba.

I-am luat si cu frumosul, si cu respect, si cu amenintari si in-juraturi, dar n-am reusit nimic”, a adaugat Solomon.

Constructori intirziati la Facai

Printre italienii implicati in proiecte de mediu la Craiova se numara si cei de la Termomeccanica Ecologia, care au cistigat licitatia internationala pentru construirea statiei de epurare de la Facai. Investitia are o valoare de 25 de milioane de euro si este finantata cu fonduri europene prin programul ISPA, consiliul local avind o contributie de 20 la suta.

Dupa indelungi aminari, intilniri, adrese oficiale, schimbari ale subcon-tractantilor, inspectii ministeriale si audiente la Ministerul Finantelor publice, alesii craioveni au reusit, in sfirsit, sa obtina rezilierea contractului cu Termomeccanica, societate considerata incapabila sa duca la bun sfirsit proiectul.

Bilantul intregii afaceri, rezumat de reprezentantii Eptisa International, consultantul pentru intreg programul ISPA, arata astfel: doar 20 la suta din lucrari realizate, un an intirziere fata de termenele stabilite prin contract si daune produse de 2,5 milioane de euro.

Vilcea: consultantii toaca banii

La trei luni inainte de deschiderea depozitului ecologic de deseuri de la Feteni, proiect de 14 milioane de euro, beneficiarul final, Primaria Rimnicului, s-a trezit ca stadiul lucrarilor executate de constructorul italian Monticava Stade & Monteco SRL a ramas blocat la 10 la suta, pentru aceste lucrari platindu-se de catre Oficiul de Plati si Contractare PHARE (OCPC) 500.000 de euro la sfirsitul anului trecut.

Alti peste un milion de euro au fost incasati insa de specialistii primariei si consultantul spaniol IDOM.

Platile catre specialistii care asigura consultanta tehnica au debutat in decem-brie 2003 cu un avans de 358.056 de euro, suma cumu-lata pina la sfirsitul perioadei de contract (26.08.2006) fiind de 1.267.989 de euro.

Printr-un Addendum incheiat la sfirsitul lunii august 2006, spaniolii si specialistii pri-mariei, cu bi-necu-vintarea OPCP, au ob-tinut prelungirea contractului de consultanta tehnica pentru o perioada de 30 de zile, intentionind sa-l extinda ulterior pentru alte trei - patru luni.

Alternative: prelungire sau blocaj

Conform previziunilor Dia-nei Dumitru, conducatorul Directiei Programe Externe din Primaria Rimnicului, in cazul in care OPCP nu va extinde perioada de derulare a con-tractului, beneficiarul, mu-nicipalitatea rimniceana, nu va putea super-viza lucrarile, intrind in impo-sibilitatea de a analiza si aproba urmatoarea cerere de plata pentru con-tractor.

Jalba la Basescu, Tariceanu si Vladescu

Solutia aleasa de au-toritatile locale pentru re-zolvarea crizei de la Feteni consta, deo-camdata, in emi-terea unor adrese catre Pre-sedintie, Cabi-netul Primului-ministru si Minis-terul Finan-telor cu scopul de a convinge OPCP din cadrul MF sa rezi-lieze con-tractul cu constructorul italian.

“Am decis ca toti membrii consiliului local sa semneze aceste scrisori si speram sa avem succes in demersuri”, a explicat vice-primarul din Rim-nicu Vilcea, Constantin Mo-nceanu. In ace-lasi timp, liberalul Ion Nicolae sustine ca va solicita o ve-rificare ama-nuntita a modului in care spa-niolii de la IDOM si spe-cialistii din Primaria Rim-nicului au incasat sumele de bani pe perioada stagnarii lucrarilor, amenintind chiar cu o sesizare la DNA.

Oltenia, spalatoria de bani a Cosa Nostra

Sergio Pileri are un capitol dedicat intr-o ancheta de presa, realizata in decembrie 2005 de Stefan Cindea si Sorin Ozon, de la Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatie, si intitulata sugestiv “EcoMafia”, care diseca pe larg modul in care mafia italiana se foloseste de o serie de investitii aparent legale din Rominia in scopul spalarii de bani.

Reteaua descrisa de cei doi ziaristi are pe treapta ierarhica inferioara sereleuri din tara, majo-ritatea activind in acelasi domeniu ca si Systema Ecologic - colectarea si reciclarea deseurilor -, iar la virf - familii din Cosa Nostra.

Ancheta semnata de Cin-dea si Ozon are ca punct de pornire o investigatie a procu-rorilor antimafia din Palermo in tara noastra, acestia cercetind o serie de transferuri de bani totalizind milioane de euro ale clanului Ciancimino in Rominia.

Om de baza pentru Ciancimino

Vizata era in principal firma Agenda 21, unde Roberto Ciancimino figura in consiliul de administratie, iar Sirco, socie-tate pe bunurile careia se pusese sechestru in tara-mama, era actionar majoritar.

Printre principalii cola-boratori ai italianului la romini, cei doi jurnalisti ii mentioneaza si pe fratii Sergio si Giuseppe Pileri.

“Afacerile fratilor Pileri cuprind mai multe zone de activitate, dintre care cea mai dezvoltata este afacerea de reciclare a gunoaielor.

Fratii Pileri, prin firmele lor, au reusit sa se asocieze cu mai multe primarii si consilii locale din tara, pentru a construi rampe eco-logice de reciclare a gunoaielor sau pentru a asigura salu-brizarea localitatilor”, se arata in “EcoMafia”.

SRI i-a pus palma la fund

Sergio Pileri este amintit si intr-o ancheta realizata in februarie 2005 de Cornel Ivan-ciuc si Mircea Toma, de la “Academia Catavencu”, acestia insistind asupra legaturilor strinse dintre italian si ex-seful SRI Prahova, Cornel Patilnea, si succesorul acestuia, Gheor-ghe Du-mitrache.

Ultimii doi l-ar fi protejat pe afacerist, clasind puzderia de note informative intocmite pe numele acestuia. “Patilnea a ajuns partenerul de afaceri, la societatea Salub din Ploiesti, al unui italian deo-cheat, Sergio Pileri, despre care exista o tona de rapoarte interne ale SRI.

Fireste ca notele despre Pileri nu au fost valorificate niciodata si pe ele apare rusinosul NSI, pus mai nou de colonelul Dumitrache, cu cer-neala nea-gra”, scriu jurnalistii de la “Academia Catavencu”.

De la Ciancimino la Provenzano

Ancheta CRJI stabileste conexiunea intre fratii Pileri si Cosa Nostra nu atit prin intermediul lui Roberto Cian-cimino, ci prin alti doi membri ai clanului, Massimo si Vito Calogero. Cindea si Ozon noteaza ca acestia au intrat in vizorul procurorilor italieni ca urmare a delatiunilor unui ex-mafiot,

Antonio Giuffre, care a detaliat legaturile intre ei si Bernardo Provenzano (foto). Nascut la 31 ianuarie 1933 si cunoscut sub poreclele de Bennie Trac-torul sau Contabilul, acesta a fost seful clanului Corleonesi (care figureaza, in rapoartele “EcoMafia” intocmite de aso-ciatia italiana Legambiente, ca fiind implicat in afacerile cu deseuri si ciment) si, pina la arestarea sa, pe 11 aprilie 2006, a purtat si temuta titulatura de “capo di tutti capi” al mafiei siciliene.

Succesorul lui Salvatore Riina (arestat in 1993) la cirma Cosa Nostra, Provenzano a reformat complet strategia mafiei, intr-una mult mai putin violenta, avind ca principii generale rabdarea, abilitatea de a coexista cu institutiile de stat si de a infiltra oameni in puncte-cheie ale sistemului financiar public.

Condamnat la inchisoare pentru crima in 1963, a ramas de negasit in 2006, fiind deci cautat de autoritati timp de 43 de ani - un record neoficial in domeniu.

Ite incurcate in suveicile fratilor Pileri

“Rominia libera” punea pe tapet, in octombrie 2005, modul in care mafia siciliana ruleaza bani murdari sub perdeaua afacerilor din domeniul colectarii deseurilor. Personaje principale sunt aceiasi frati Pileri, semnatarul anchetei intitulate “Mafia din Palermo spala milioane de euro prin gunoaiele din Rominia” insistind asupra principiului “actionariatului in lant”, care ii face pe Giuseppe si Sergio sa nu para decisiv implicati in afacerile derulate de Agenda 21. Astfel, ei apar cu procente nesemni-ficative din actiunile respectivei firme - 9,8 la suta fiecare.

De la firimituri la o halca zdravana

Odata insirata suveica, se poate vedea ca, de fapt, controleaza mult mai mult. Sergio Pileri, potrivit “Rominia libera”, detine personal 25 la suta din capitalul unei firme numite Bio Agri Est, dar si restul de 75 de procente, prin intermediul Pilerus Company SRL, la care este asociat unic.

Bio Agri Est, la rindul sau, are 50 la suta din SC Agentia Obiettivo Lavoro. Restul de actiuni, inca o data, il detine personal italianul. Iar Obiettivo Lavoro are 40,2 la suta din Agenda 21. Un simplu calcul arata ca, desi teoretic e actionar minoritar, Pileri controleaza in practica 50 la suta din actiunile acestei societati.

Mures: Afacerea «Ecologica»

Saptaminalul muresean “Punctul” trata si el cazul Pileri in iarna anului trecut. Citind surse din cadrul autoritatilor italiene, semna-tarul articolului, Marius Libeg, nota ca afaceristul era cercetat de Parchetul General de la Bucuresti si de procurorii antimafia din Palermo.

Ancheta prezenta apoi pe larg povestea depozitului ecologic de la Vidrasau - Ungheni, amenajat printr-un parteneriat public-privat intre CJ Mures si Agenda 21, investitie de 30 de milioane de euro suporta-ta de firma. Procedeul legal de derulare a lucrarilor a cerut infiintarea unei noi societati, Ecologica SA, in care lui Sergio Pileri ii reveneau 90 la suta din actiuni.

Ilfov: Au pus mina pe Glina

In octombrie 2005, sub titlul “Groapa Glina: legaturi suspecte in Italia”, “Jurnalul National” analizeaza cazul depozitului ecologic amenajat in apropierea Bucurestiului, tot printr-un parteneriat public-privat, de 45 de milioane de dolari americani, proiectul fiind administrat de Ecorec SA, la care printre actionari s-ar fi numarat ginerele prese-dintelui CJ Ilfov si ex-prefectul de Ilfov Dumitru Tataru.

“Glina a fost stapinita cu acte de cei mentionati mai sus pina anul acesta, cind fratii Pileri din Palermo au cumparat pachetul majoritar prin SC Agenda 21”, se arata in respectivul articol.

EcoMafia vs. Legambiente

Termenul “EcoMafia” nu este o metafora si nu le apartine jurnalistilor de la CRJI. In Italia, el desemneaza un fenomen la scara nationala, descriind, asa cum arata si particulele din care este format, monopolul pe care clanurilor mafiote incearca sa-l puna pe afacerile din domeniul colectarii si reciclarii gunoaielor ori al incineratoarelor ecologice. Impotriva flagelului lupta atit procurorii antimafia, cit si Legambiente, una dintre cele mai importante asociatii din domeniul protectiei mediului din lume, care, din 1997 incoace, publica anual rapoarte minutioase referitoare la EcoMafia si la afacerile dubioase derulate sub acoperirea unor investitii aparent legale.

Mateescu a remarcat «coincidentele»

Monica Mateescu, directoa-rea Agentiei Regionale pentru Protec-tia Mediului (ARPM) Craio-va, spune ca a remarcat si ea apetitul italienilor pentru proiectele derulate in acest domeniu:

“Intr-adevar, lucreaza si in Vilcea, chiar am citit in ziarul dumnea-voastra despre cazul depozitului ecologic de acolo, realizat numai in proportie de 10 la suta. Si tot italienii l-au amenajat si pe cel de la Mofleni. Insa aici primariile pot spune mai multe, dinsii au facut licitatiile.

As fi vrut sa fim chemati si noi in acele comisii de licitatie, ca si in cazul proiectului din centru, unde ar fi fost bine sa fim consultati inainte sa se dea acel proiect de mediu.” Mateescu nu are insa nicio prejudecata cind vine vorba de italieni: expertii care asigura consultanta ARPM Cra-iova au dat dovada de seriozitate.

Ii prezentam, pe scurt, doamnei Mateescu notiu-nea de “EcoMafia” si problemele din Italia. Chiar daca nu pare ingri-jorata, recunoaste ca e un subiect de cercetat. “Din cite am vazut eu, mafia se ocupa de afaceri de o mai mare amploare, nu stiu in ce masura ar putea sa-i atraga fondurile derulate pe astfel de proiecte. Poate doar incinera-toarele ecologice - in acest caz, investitiile sunt mai mari, dar si legislatia este extrem de restric-tiva. Si le-ar fi cam greu sa-si acopere investitia si sa obtina si rentabilizarea ei”, a declarat sefa ARPM Craiova.

La Craiova, cuminti?

Biroul pentru Combaterea Crimei Organizate si Antidrog (BCCOA) Craiova nu are cunostinte despre EcoMafia. Cel putin asa sustine comisarul-sef Gheorghe Bica, acesta precizind ca nu a primit niciodata informatii referitoare la posibile fraude, legaturi cu mafia sau spalari de bani efectuate prin firma care administreaza groapa ecologica de la Mofleni. Sergio Pileri? Un necu-noscut pentru ofiterii craioveni.