Pozitia oficiala a Ungariei fata de Raportul EIM Rosia Montana

Rosia Montana/ 7 octombrie 2006 - Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor din Ungaria a facut publica analiza Raportului EIM pentru Rosia Montana (1) pe care a realizat-o si a transmis-o partii romane.

Acesta a solicitat autoritatilor romane sa nu emita acordul de mediu pentru proiectul minei de aur si argint propuse la Rosia Montana date fiind deficientele majore si concuziile de baza false prezente in Raportul EIM.

Potrivit unui comunicat de presa intitulat 'Omisiuni Majore si Contradictii in Studiul de Impact asupra Mediului - Pozitia oficiala a Ungariei fata de deschiderea minei de aur de la Rosia Montana' al Ministerului Mediului din Ungaria publicat pe pagina sa web (www.kvvm.hu), „Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor din Ungaria a solicitat autoritatilor romane sa nu accepte Studiul de Impact asupra Mediului realizat pentru viitoarea mina de aur si argint de la Rosia Montana.

Expertii implicati in analizarea documentului afirma ca acesta contine mari deficiente, respectiv concluzii de baza gresite”. Ministerul Mediului si-a publicat de asemenea analiza raportului EIM care contine un total de 122 de observatii critice.

„Expertii Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor din Ungaria au constatat ca documentul trimis de ministerul roman este partinitor si contine numai evaluari pozitive.

Concluzia expertilor este ca datele incluse in acest document nu reflecta o imagine obiectiva a investitiei, ba mai mult: chiar si evaluarea starii de mediu initiala prezinta deficiente serioase”, se arata in continuare in comunicatul de presa.

Dupa cum se stie Rosia Montana Gold Corporation doreste sa realizeze exploatarea cu tehnologia pe baza de cianuri. In privinta investitiei planuite, a fost declansata procedura de evaluare a impactului asupra mediului, la nivel international, in conformitate cu Conventia Espoo.

In privinta deschiderii minei de la Rosia Montana investitorii au prezentat o evaluare a impactului asupra mediului autoritatilor romane, care au trimis documentul si la Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor din Ungaria.

In prezentul decurs al evenimentelor partea ungara si-a exprimat parerile asupra documentului pe care le-a comunicat si autoritatilor romane.

Dupa parerea expertilor caracteristica documentului ar fi cea de a prezenta riscuri cu probabilitati foarte reduse, sau de a folosi explicatii neverosimile, care nu corespund nici unei conceptii stiintifice.

Expertii afirma pe langa cele amintite, ca deficientele cele mai mari se inregistreaza la capitolul riscuri, unde si definitiile acestor riscuri sunt deficitare. Datele care afla la baza acestei evaluari de impact nu sunt suficiente, si nici reprezentative.

Nici planul de reabilitare post-inchidere nu este considerat a fi unul potrivit, si la fel datele pe care se bazeaza acest plan sunt insuficiente si imprecise. In Studiul de Impact nu sunt studiate alternativele pentru tehnologia cu cianura.

Nu este stabilita in mod adecvat cantitatea cianurilor care ajung in aer si in deseuri, bilantul cianurii (input si output) fiind indoielnic. Pericolul fenomenului „ploii cu cianuri” este abordat superficial. In Studiul de Impact nu se gasesc raspunsuri adecvate pentru efectele potentiale asupra apelor de suprafata si apelor subterane.

Conform specialistilor, din studiul de impact lipseste realizarea unui sistem de monitoring care sa furnizeze permanent date complete, respectiv in caz de urgenta sau in cazul depasirii valorilor limita sa informeze imediat o statiune centrala. Ar trebui studiate totodata efectele transfrontaliere asupra valorilor naturale protejate.

Dupa specialisti, este gresita aprecierea ca risc local a unor intamplari ale caror efecte se pot extinde. De exemplu scurgerea apelor cu continut de cianuri prin dig din iazul de decantare in apele de suprafata este apreciata ca avand efect local.

Conform documentului se poate obiecta faptul ca nu este planificat un spatiu de rezerva pentru depozitarea deseurilor in caz de urgenta, respectiv lipsa unui iaz de acumulare secundara cu capacitate adecvata care sa asigure digul in caz de rupere.

„Ungaria avea datoria sa transmita Romaniei opinia oficiala, impreuna cu observatiile publicului ungar pana la data de 30 septembrie 2006. Ministerul ungar si-a facut datoria la 29 septembrie”, se arata in incheierea comunicatului de presa al Ministerului Mediului din Ungaria.

***

Pentru mai multe informatii puteti contacta Biroul de Presa al Ministerului Mediului din Ungaria la: Telefon: +36 1 457-3437 & 38, 457-3440; Fax: +36 1 457-3354; E-mail: info@mail.kvvm.hu

(1) Puteti accesa textul analizei la:

http://www.rosiamontana.org/documents/pdf/comments_Hungarian_MoEW_RO.pdf (in limba romana)

http://www.rosiamontana.org/documents/pdf/comments_Hungarian_MoEW_ENG.pdf (in limba engleza)

http://www.rosiamontana.org/documents/pdf/1002_A_KVVM_eszerevetele2_.pdf (in limba maghiara)