Ion Popescu, presedintele UICRU si deputat in parlamentul ucrainean

Carte de vizita:

S-a nascut in 1964 in comuna Patrautii-de-Jos, raionul Storojinet. Este doctor in filologie si in filozofie, magistru de onoare in drept si magistru in politologia relatiilor internationale. Cavaler al Ordinului „Pentru Merite” din Ucraina, unul dintre autorii Constitutiei Ucrainei, specialist in sociolingvistica.

A fost decorat de catre Biserica Ortodoxa cu 4 ordine crestine, iar in decembrie 2000, pentru apararea drepturilor romanilor din Ucraina si din spatiul carpato-balcanic in Consiliul Europei a fost decorat de catre Presedintele Romaniei cu Ordinul Serviciul Credincios in grad de Comandor.

Este deputat in Rada Suprema si presedinte al Consiliului National al Uniunii Interregionale „Comunitatea Romaneasca din Ucraina”. Este casatorit cu Alexandra, absolventa a Academiei Diplomatice din Kiev si are o fetita.

Ion Popescu este unul dintre liderii comunitatii romanesti din Ucraina. Dupa o absenta de patru ani, s-a reintors in Rada Suprema, pentru a apara drepturile romanilor de peste Tisa. Este unul dintre autorii Constitutiei Ucrainei, are numeroase specializari si se poate lauda ca a fost decorat de nenumarate ori cu ordine de onoare.

Recent, a primit si un post in delegatia parlamentara a Ucrainei in Consiliul Europei.

Reporter: Ati fost unul dintre autorii Constitutiei Ucrainei, ce drepturi garanteaza aceasta minoritatilor nationale din Ucraina?

Ion Popescu: In primul rand am accentuat faptul ca Ucraina nu este un stat national, ci multinational. In aliniatul 3, am accentuat ca dreptul la autodeterminare nu este doar pentru natiunea ucraineana, ci pentru tot poporul ucrainean. In articolul 11 am spus clar ca in Ucraina, in afara de ucraineni exista si alte popoare si minoritati autohtone.

Ramane sa fie specificat care etnii sunt recunoscute autohtone, acest lucru va fi foarte greu si va depinde de negocierile bilaterale dintre state, dar si de situatia democrata din tara. In articolul 53 am cuprins dreptul la studii.

In articolul 119 punctul 3, am abordat problema ca in zonele in care locuiesc compact minoritatile nationale si traditionale, programele de dezvoltare national culturale trebuie sa fie sustinute de autoritatile de stat.

Asta la nivel teoretic, la nivel practic se incalca uneori chiar si punctul 3 al articolului 22 a Constitutiei, care spune ca la adoptarea noilor legi nu se permite ingustarea normelor si volumului drepturilor existente.

In raionul Hliboca, unde la putere continua sa ramana fortele portocalii, cei din administratie, nici chiar seful directiei de invatamant nu cunosc limba romana, desi 52% sunt romanofili.

Rep.: Constitutia Romaniei prevede ca:”organizatiile cetatenilor apatinand minoritatilor nationale, care nu intrunesc in alegeri numarul de voturi pentru a fi reprezentate in Parlament, au dreptul la cate un loc de deputat”. Pe cand o astfel de prevedere in Constitutia Ucrainei?

I.P.: In Ucraina nu exista o astfel de prevedere, dar in articolul 14 scrie ca ONG-urile minoritatilor nationale au dreptul sa-si desemneze reprezentanti atat la nivel local, cat si parlamentar. Din pacate, dupa 1998 acest lucru nu este prevazut.

Cu toate ca in articolul 14 este prevazut dreptul minoritatilor de a inainta candidati, noua lege electorala permite acest lucru numai pentru partidele politice. In situatia aceasta ne ramane numai solutia de a negocia cu partidele politice. Noi am inaintat propuneri la toate cele cinci formatiuni serioase din Ucraina.

Doua formatiuni au acceptat discutiile: Partidul Comunist, caruia i-am pus conditia de a recunoaste toate greselile facute pe timpul lui Stalin, a recunoscut fata de biserica, dar inca nu a recunoscut deportarile noastre si Partidul Regiunilor care a acceptat 90% din doleantele noastre.

50 de romani au devenit deputati datorita negocierilor pe care le-am purtat, insa aceasta este bunavointa conducerii unui partid si nu o garantie prevazuta in lege.

Desfiintarea scolilor romanesti

Rep.: Influenteaza numirea lui Ianukovici in functia de premier situatia romanilor din Ucraina?

I.P.: Partidul Regiunilor si-a indeplinit obligatiunile fata de noi. Eu am obtinut si functia de vicepresedinte in Comisia pentru Drepturile Omului, Minoritati Nationale si Relatii Interetnice, un post cheie in ceea ce priveste apararea drepturilor noastre si am primit un post in delegatia parlamentara in Consiliul Europei.

Domnul Vasile Taratanu a primit postul de consilier parlamentar in zonele romanesti, in relatia cu mass-media. Pentru doamna Aurica Bojescu am primit post de consilier parlamentar in asigurarea drepturilor romanilor la nivel legislativ, iar pentru domnul Petru Postiuca am obtinut postul de consilier in relatia cu alegatorii, inclusiv cei romani, adica in zona Bucovinei.

Pentru fiecare membru colectiv al UICRU am obtinut cate un post de consilier pe principii obstesti. La nivel local noi, minoritarii, depindem foarte mult de puterea executiva care este numita de presedintele Ucrainei. In raionul Hliboca, sefii din administratie nici macar nu ne cunosc limba.

In satul Vancicauti din raionul Sulita, cu toate ca exista o scoala ucraineana, la scoala romaneasca din centrul satului, unde traiesc vreo 2000 de romanofili, anul acesta s-a deschis o clasa ucraineana. In orasul Cernauti avem patru scoli romanesti, dar am primit o informatie ca directia de invatamant incearca sa inchida doua dintre ele, chipurile ca nu e suficient numarul de elevi.

Pana cand in Ucraina nu va avea loc reforma constitutionala si puterea executiva nu va fi formata de cei care castiga alegerile, vor exista aceste probleme.

Fara ochelarii colorati politic!

Rep.: Relatia cu Romania?

I.P.: Am mai participat la niste proiecte, am castigat chiar un proiect cu mai multe etape, etapa din acest an nefiind inca castigata. Speram ca vom avea o intalnire la cel mai inalt nivel, cu ocazia primei consfatuiri a comunitatilor romanesti din Europa, dar speram ca aceasta intalnire sa aiba loc fara ochelari de soare cu sticla colorata politic, albastra, portocalie, cenusie.

Adica sa scoatem ochelarii, sa luam realitatea care este altfel, sa vedem necesitatile care sunt la nivelul romanilor din afara Romaniei. Sprijinul financiar este legat de proiecte, alte ajutoare nu am primit si nu acceptam nici un ajutor care nu este oficial.

Rep.: Comparativ, despre situatia romanilor din Ucraina si a ucrainenilor din Romania?

I.P.: Nu cunosc situatia reala a ucrainenilor din Romania, in afara de faptul ca ei sunt reprezentati in Parlament, au dreptul sa-si desemneze functionari in Ministerul Culturii, Invatamantului si in alte parti, responsabili de problemele ucrainenilor. In Ucraina nu exista asa o procedura.

Si stiu ca in Romania se aloca destul de multi bani pentru satisfactia necesitatilor comunitatilor etnice, inclusiv ale ucrainenilor.

Optiuni si argumente

* Kant sau Heidegger?

As alege Eliade.

* Portocaliu sau rosu?

Nici una, nici alta.

* Teatru sau film?

Teatru.

* Palinca de Maramures sau votca?

Un vin sec si suc mult.