Directorii marilor fabrici de confectii din Cluj admit ca lohn-ul are zilele numarate, insa, in acest an, ponderea sa in cifra de afaceri a scazut doar cu 10%.
Majoritatea societatilor de profil din Cluj lucreaza in lohn din cauza ca nu dispun de capital pentru a-si lansa produse proprii. Intre societatile mai mici cu contracte in lohn, in special pentru parteneri italieni, sunt si Covabel, La Moda si GDS Romania, cea din urma concentrandu-se pe productia de confectii metalice.
Covabel si La Moda se numara printre societatile amenintate de disparitia lohn-ului, din cauza lichiditatilor reduse si a numarului mic de angajati. La Moda a inregistrat, anul trecut, pierderi de 17 000 de lei.
In doi ani de la infiintare, societatea a acumulat datorii de 67 000 de lei. Prima societate din judet care a acceptat sa lucreze in regim lohn, inca din 1993, Cluj Tricot, face in continuare munca pentru partenerii externi. Aceasta a angajat 100 de persoane cu care onoreaza comenzile grupului de firme Malifici Murgano din Treviso (Italia).
Dupa 12 ani in care a lucrat in lohn, Cluj Tricot nu are siguranta ca va continua pe aceasta traiectorie.
“Nu avem nici o garantie. Depindem de piata. Romania are avantajul ca raspunde rapid la comenzi care nu sunt mari, dar suntem in concurenta cu India si China, recunosc cei de la Cluj Tricot. Datele statistice arata ca, in Cluj, costul mediu al orei de munca in confectii era de 1,1 euro in 2004, cu o crestere de mai putin de un procent pana in acest an.
Intre timp, media in Uniunea Europeana este de 18 euro, conform datelor statistice. Lucratorii chinezi lucreaza pentru 0,47 euro, iar cei indieni, pentru 0,43 euro.
Somesul vrea promovare, dar de anul viitor
Tricotaje Somesul foloseste mult comenzile externe in lohn, desi oficialii societatii recunosc ca solutia nu va mai fi viabila in urmatorii ani.E clar ca aceste solutii nu vor mai fi competitive in urmatorii doi ani si ca va trebui sa ne axam pe productii proprii. Avem nevoie de promovare, a declarat directorul de productie Liliana Gog.
Jumatate din productia Somesul o reprezinta comenzile societatilor straine, intre care si companiile Garments (Anglia) sau Joop! (Germania).
Comenzile societatilor straine se rezuma la a trimite modelul care trebuie executat.Nu e lohn, pentru ca materialele sunt ale noastre, a precizat Gog. LCS Conf, fosta Flacara, isi pastreaza o pondere majora din productie cu contracte in lohn. Planurile conducerii prevad ca lohn-ul sa ajunga la mai putin de jumatate din productie abia in 2010 .
Pana atunci, societatea va produce in acest regim pentru parteneri straini. Productia in lohn a LCS Conf depaseste 80% din cea totala.
Diferenta s-a concretizat, in 2004, intr-un brand propriu,Falla Collection, pentru care societatea a investit deja cateva sute de mii de euro, inclusiv in deschiderea a trei magazine de prezentare, din care unul in Bucuresti. Societatea intentioneaza sa mai achizitioneze un imobil, despre care directorul Vasile Leordean nu a dat amanunte, insa pentru care au fost alocate deja 1,5 milioane de lei.
LCS Conf a reusit sa ajunga, in prima jumatate a anului, la o cifra de afaceri de 10,8 milioane de lei, insa aproape toti banii s-au intors in tarile unde sunt inregistrati partenerii sai de afaceri. Abia 14,2% din productie este destinata pietei interne, mare parte sub marcaFalla.
Salariile marite alunga lohn-ul
Lohn-ul este forma de relatii de afaceri prin care unul dintre parteneri accepta contracte de productie pentru al doilea. Producatorul asigura doar forta de munca, iar beneficiarul materia prima, transportul si pietele de desfacere. Astfel de contracte sunt folosite cu precadere de catre companii occidentale, atrase de forta de munca ieftina din Europa de Est sau Asia.
In 2001, salariul minim pe economie, cu care erau remunerati angajatii din domeniu, era de 270 de lei. In 2006, salariul lunar a crescut la 370 de lei.
In Romania, forta de munca ieftina a atras o explozie a contractelor in lohn, atenuata, in ultimii doi ani, de cresterea salariilor din domeniu. Acestea au determinat mutarea locatiilor de productie spre Moldova, Ucraina si Bulgaria.
