Merg aproape zilnic la munca, se antreneaza la o sala de forta, asculta muzica hip-hop si sunt deseori la curent cu schimbarile care au loc in tara noastra. Asa arata portretul multor romani de rand, insa cei despre care vorbim acum nu se mai pot bucura de toate drepturile, pe care ar trebui sa le aiba o persoana libera.

Ei au de executat pedepse grele, pentru ca si-au ascultat instinctele criminale in trecut. Zac de ani buni in spatele gratiilor, unde au inceput sa traiasca o noua viata, in multe cazuri total diferita de cea pe care ar fi dus-o probabil in libertate.

Acesta este cazul detinutilor de la Penitenciarul de maxima siguranta din judetul Galati, unul dintre penitenciarele „soft” din tara noastra.

Majoritatea celor care au fost pedepsiti sa traiasca in spatele gratiilor pentru crime, trafic de persoane si chiar talharie par sa traiasca acum intr-o alta lume. Este o lume care incepe sa isi arate „coltii”, imediat ce treci de gardianul care tranteste portile, ce te despart de libertate, si in care trebuie sa executi numai ordinele altora.

Aici nimeni nu mai este liber! Chiar acest cuvant, „libertate” ii bantuie zi de zi si noapte de noapte pe multi condamnati, care pentru a avea ceea ce le lipseste cel mai mult, ajung sa se exteriorizeze prin diverse activitati: se drogheaza, se automutileaza, isi decoreaza tot corpul cu tatuaje si deseori ii umilesc pe cei care nu s-au adaptat inca la noua viata din spatele gratiilor.

Peste un an de zile, toti acesti condamnati vor deveni cetateni ai unei tari conduse de concurenta si reguli mai stricte. Sansele lor de a-si reface viata, dupa liberare, si de a se reintegra in societate nu vor mai depinde atunci numai de cuvantul „libertate”, ci si de termenele precum „vointa”, „ambitie” si mai ales „legalitate”.

Drama de afara: Tati condamnati „la emigrare” si mame „la produs” in Italia

Primul test pe care trebuie sa il treaca infractorii, la scurt timp dupa ce au fost condamnati, vine chiar din partea familiei lor. Dupa cum se stie, multe familii au obiceiul sa isi paraseasca rudele, care au comis diverse ilegalitati, pentru ca nu doresc sa aiba parte de un renume trist in societate. Spre exemplu, multi tineri se trezesc renegati de pariti si parasiti de sotii sau iubite.

Daca au copii, ajung in situatia, ca dupa liberare, sa isi caute urmasii prin centrele de plasament din Galati. Majoritatea barbatilor intemnitati, cu care am discutat vineri la inchisoare, au avut iubite si sotii, dar aproape toti au fost parasiti cam dupa un an de la condamnare.

Aceasta pare a fi, de fapt, perioada maxima pana la care rezista o sotie sau o iubita, care in vremurile bune, se declara fidela. „Am un copil care e crescut acum de mama mea. Mama lui m-a parasit la un an dupa ce am ajuns aici. A zis ca ma asteapta, dar s-a recasatorit cu un alt baiat iesit din parnaie. La lasat si pe ala si e in strainatate acum.

A plecat in Italia la produs!”, spune cu o oarecare amaraciune detinutul Vitali Pascan. Singura consolare a lui este aceea ca rudele de sange nu l-au abandonat. Tot in inchisoarea de la Galati se afla si varul lui, Cosmin Pascan, condamnat tot la mai multi ani de detentie.

Interesant este insa cazul unei detinute din Galati, mai tuciurii, care a facut orice i-a stat in putere, pentru a nu fi parasita si ea de iubit, dupa incarcerare. Nela Ghenea a incercat sa fure banii unui barbat din Galati si a fost condamnata pentru talharie, insa la Politie, tanara l-a denuntat si pe iubitul el care, se pare, ca nu a avut nici o implicare directa.

"Am zis ca a fost si el cu mine, pentru ca altfel m-ar fi parasit imediat ce as fi ajuns la puscarie. Acum ar fi avut probabil si vreo patru copii. Asa ca am zis sa mearga cu mine si vom iesi impreuna din puscarie. L-am tras si pe el dupa mine, dar nu pentru talharie, cum zic politistii. Pentru o mica... «japca»”, povesteste tanara, care a invatat sa scrie si sa citeasca de cand se afla in detentie.

Probleme exista si in familiile detinutilor care nu au fost inca renegati de famiilile lor. Ionel Volcinschi in varsta de 35 de ani a fost condamnat pentru omor si talharie, infractiuni comise in Serbia. Barbatul, care sustine ca a fost condamnat pe nedrept, are doi copii, dar nici unul nu stie de peripetiile tatalui lor.

Amandoi stiu ca unul dintre parinti este plecat pentru mai mult timp in strainatate, dar in mod sigur ca povestea cu emigranti nu va tine la nesfarsit.

Tatuaje pe fata si bile in penis

Pentru a-si stapani pornirile violente dar si pentru a incerca sa para cat mai de temut, in inchisoare, multi infractori au obiceiul de a se automutila, de a-si decora corpul cu tot felul de inele si tauaje. Unii si-au tatuat aproape tot corpul, folosindu-se de instrumente rudimentare, care le-ar putea provoca infectii foarte grave.

Victor Istrate are 41 de ani si are de ispasit o pedeapsa lunga pentru viol. A fost incarcerat pentru ca a abuzat de o minora, impreuna cu un alt baiat din Galati. Ca si in cazul celorlalti vinovati, Victor nu isi recunoaste fapta si spune ca el nu s-a atins de acea tanara, din cauza careia s-ar afla in inchisoare pe nedrept.

De cand traieste insa in penitenciar, el si-a decorat corpul cu tatuaje si piercing-uri. Bratele lui sunt pe jumatate pictate, poarta un ceas incrustat cu pietricele si spune ca este un barbat viril, care nu se teme de durere. „Am niste bile montate pe penis si daca as fi violat-o pe acea tanara, care m-a acuzat, cred ca as fi rupt-o in doua.

O parte din tatuaje le-am facut aici, in inchisoare. Nu sunt facute cu aparate speciale, ci cu un motoras de la un casetofon, un transformator si ace. Nu am ce sa patesc, pentru ca acele sunt fierte mereu, iar mie imi plac foarte mult tatuajele. Un baiat mi le-a facut, care are mult talent”, povesteste cu nonsalanta detinutul.

Pe bratele lui se observa insa numeroase cicatrici, provocate de mai multe taieturi adanci, specifice celor care au obiceiul de a se automutila. „Alea le am de cand eram in libertate. Nu le-am facut aici. Aici cei care se automutileaza folosesc lamele, pe care le scot de la bicuri”, mai mentioneaza Victor.

Victor Istrate, care pozeaza oarecum in ipostaza detinutului „fatal” nu are totusi cea mai impresionanta colectie de tatuaje din penitenciarul Galati. George Sterparu, incarcerat pentru omor si-a decorat aproape tot corpul! Are numeroase tatuaje pe fata, la ceafa, pe gat si pe maini. Si spune ca nu s-ar feri sa isi mai faca o pictura pe corp.

"Tot un baiat de aici mi-a facut tatuajele. Cele de pe fata le-am facut insa cand eram drogat. Luasem niste pastile de somn, pe care alti puscariasi, aflati sub tratament, nu voiau sa le ia”, povesteste George, unul dintre tinerii care au ajuns dupa gratii, dupa ce a batut un varstnic pana la omorat (bineinteles pentru a-i lua banii).

"Mai tare disper cu o femeie, decat cu o «fetita» din penitenciar”

Dupa cum se stie, in temnita, barbatii sunt despartiti de femei si fiecare este obligat astfel sa isi stapaneadsca pe termen lung... hormonii. O parte dintre ei nu reusesc insa acest lucru si aleg sa intretina relatii sexuale cu alti colegi de camera, ce nu au reusit sa se impuna cu forta in inchisoare.

Condamnatii care comit astfel de abuzuri spun insa ca „fetitele” din puscarie doresc cu orice pret sa faca sex. „Sunt in camere «bulangii» care fac sex cu baietii. Ei stau separati in patul lor si nimeni nu vorbeste cu ei, pentru ca sunt «spurcati». Am un baiat asa in camera, nu se ia nimeni de el. A fost adus aici pentru pedofilie.

Astia au o viata foarte grea in temnita . Dar «fetitele», cum le spunem, sunt si ele bune la pedepse mari. Iti fac multe servicii! Sa fiu sincer, eu mai tare disper cu o femeie decat cu o fetita din inchisoare!” marturiseste detinutul George Sterparu.

Colegul lui de suferinta, Victor Istrate a fost in vizita si la alte inchiosori din tara si spune ca in alte orase, incarceratii nu sunt atat de conservatori ca la Galati. „Ma uitam intr-o zi la televizor la o emisiune cu travestitul ala, Naomi, si mi-am amintit multe. Aici la noi nu e asa de rau. Doar fetitele care vor sa faca sex, au parte de asta, care nu, nu.

La penitenciarul Poarta Alba e mai rau. Am fost acolo si fetitele aratau altfel. Erau travestiti- travestiti! Defilau ca la parada modei, printre paturi, numai in lenjerie intima”, povesteste din nou Istrate.

Desi sunt considerate a fi o ispita pentru detinuti, „fetitele” din penitenciar au o viata destul de rea pe perioada in care sunt private de libertate. Cu acest lucru nu sunt de acord reprezentantii din conducerea Penitenciarului Galati, care spun ca practicile multor condamnati sunt de-a dreptul scandaloase.

"Nu e corect! Ziua baietii care sunt considerati «fetite» sunt scuipati si jigniti de alti colegi, iar noaptea, aceeasi colegi nu mai stiu cum sa traga de ei in pat”, sustine subinspectorul Mlajeru, unul dintre reprezentantii Penitenciarului de maxima siguranta din Galati.

Ultimele frontiere: evadarea si sinuciderea

Pentru ca au momente in care simt ca au pierdut totul in viata, numerosi detinuti din Galati ajung la un moment dat la concluzia ca nu mai au nici un motiv pentru a trai in temnita, 10 sau 20 de ani. Acest lucru se intampla atat in cazul unor persoane varstnice, condamnate la ani grei de puscarie, cat si in cazul unor tineri, ce au de ispasit pedepse mai scurte (5-7 ani).

O parte dintre ei ajung sa se sinucida, iar altii sa elaboreze tot felul de planuri de evadare, in multe cazuri fara nici o sansa de izbanda. In scurt timp, detinutii care nu reusesc sa reziste din punct de vedere psihic inebunesc si ajung sa vorbeasca singuri prin celula.

Purtatorul de cuvant al Pentenciarului Galati, Nicoleta Constantin ne-a declarat vineri ca numai in ultimii doi ani, la Penitenciarul Galati doi detinuti s-au sinucis, iar alti doi au incercat, fara succes, sa isi puna capat zilelor. Anul trecut a existat de altfel si o tentativa de evadare, insa aceasta a fost deconspirata la timp de personalul institutiei.

In 2003 insa, conducerea Penitenciarului Galati si politistii au fost in alerta de gradul zero, dupa ce un detinut a evadat dintr-un punct de lucru al penitenciarului, de la Sendreni. Marian Sava, care in timpul executarii pedepsei fusese considerat un detinut model a fugit, luadu-i prin surprindere pe cei din conducerea inchisorii.

Tanarul, care avea pe atunci 30 de ani, este din Liesti si pana in anul 2000 nu avuse antecedente penale. El a intrat la inchisoare in 2001, fiind condamnat pentru un simplu furt (n.r. - instanta l-a condamnat la patru ani si opt luni de inchisoare).

Marian mai avea de executat doar un an din pedeapsa amintita si fusese selectat, in baza unui angajament de respectare a conditiilor de munca in sistem „fara paza“, sa lucreze la Stana Sendreni. Dupa evadare, politia a intrat in alerta si semnalmentele evadatului au fost transmise tuturor posturilor de politie din tara.

Pentru a-l prinde pe fugar, politistii au efectuat mai multe razii, una dintre ele chiar intr-un tren ce circula pe ruta Tecuci-Galati. In timpul raziei, fiecare vagon a fost verificat de mai multe echipe de politisti si jandarmi, dar fugarul nu a fost gasit. In cele din urma, el a fost prins intr-o padure, aflata la circa 40 km de municipiu.

Barbatul a fost prins langa o fantana de un caine special antrenat pentru astfel de actiuni. Pentru a supravietui in zilele de dupa evadare, Sava a furat mai multe animale din gospodariile unor oameni ce locuiau in apropierea padurii. De altfel, evadatul a putut fi prins tocmai datorita reclamatiilor facute de mai multi galateni care locuiesc in zona Hanu Conachi - Serbanesti.

Dupa ce a fost retinut de politisti, fugarul a declarat: „Am fugit pentru ca familia mea nu m-a mai cautat de un an si doua luni. Suntem o familie modesta, mai ales ca fratele meu acum e bolnav, am aflat ca a paralizat de la picioare in jos. Ziua stateam ascuns numai prin paduri, iar noaptea ieseam“.

Marian Sava a fost condamnat si pentru evadare, dar si pentru furturile comise cat timp a stat ascuns in padure. In plus, el a fost obligat sa execute si restul de pedeapsa, de un an de zile.

Asadar, pentru a rezista in spatele gratiilor nu este nevoie numai de un fizic de otel, ci si de un psihic sanatos. La ora actuala, la Penitenciarul Galati exista multi detinuti care au pierdut aproape totul in viata, dar speranta se pare ca le-a dat puterea de a rezista, pana in clipa in care vor fi pusi?in libertate. „M-am sinucis odata cand am comis fapta.

Cum sa ma mai sinucid a doua oara?”, pare a fi motto-ul lui Vitali Pascan, un detinut de 26 de ani, condamnat la 20 de ani de temnita pentru omor.

Cetateni europeni intr-o inchisoare aglomerata

La ora actuala, Penitenciarul de maxima siguranta din muncipiul Galati este supra-aglomerat. Majoritatea detinutilor sustin ca aceasta este una dintre problemele cu care se confrunta zilnic, intrucat fiecare trebuie sa imparta camera cu cel putin 10 colegi incarcerati.

Conducerea Penitenciarului Galati este la curent cu aceasta problema, existenta de altfel la toate inchisorile din tara, insa sustine ca nu poate fi redresata de pe o zi pe alta. Chiar si asa, majoritatea incarceratilor, care au acceptat sa vorbeasca cu presa, sustin ca in general sunt multumiti de restul conditiilor. „Avem televizor in camere si o sala cu niste fiare pentru gimnastica.

Acolo mergem pentru a ne mentine in forma. Ascultam cu totii muzica hip-hop si nu putem spune ca viata e chiar atat de grea aici”, spune detinutul Cosmin Pascan.

Dincolo de viata grea din spatele gratiilor, se pare ca tocmai speranta, care ii mentine astazi in viata, va trebui sa ii insoteasca pe infractorii din Penitenciar si dupa ce vor fi pusi in libertate. Adica dupa 5, 10, 20 de ani...

Desi sunt la curent cu toate schimbarile care se produc in aceasta perioada in tara noastra, o mare parte dintre incarcerati vor trai un adevarat soc dupa ce vor fi pusi in libertate. Atunci vor realiza ca au fost practic teleportati in timp, intr-o alta Romanie.

O Romanie cu legi aparent mai stricte si condusa dupa principiul capitalismului, care ar da de furca chiar si celui mai abil miliardar a caror afaceri se afla undeva la limita legii. Tot atunci, vor realiza probabil ca viata nu merge intotdeauna pe ritmurile lui 50-Cent.

Realitati din Penitenciarul Galati

+ Conducerea Penitenciarului Galati nu detine nici o statistica a incarceratilor care sufera de HIV/SIDA sau de alte boli cu transmitere sexuala.

+ Detinutii care intretin relatii sexuale cu colegii de camera nu primesc prezervative

+ Pentitenciarul de maxima siguranta din Galati ofera posibilitatea tuturor condamnatilor sa isi finalizeze ciclul gimnaziul, prind diverse cursuri, oferite de profesorii ce lucreaza pentru inchisoare (o parte dintre ei au reusit sa promoveze examenul de capacitate in ultimii ani)

+ Toti infractorii, indiferent de pedeapsa pe care au primit-o, trebuie sa urmeze o serie de cursuri de reintegrare sociala, oferite de personalul de specialitate de la inchisoare. Aceste cursuri au rolul de a-i determina pe cei ce vor fi pusi in libertate sa nu comita ulterior alte infractiuni.

+ Inchisoarea de femei de la Galati este considerata una dintre cele mai usoare din tara. La polul opus de afla cea de la Targsor, unde sunt transferate majoritatea detinutelor din Galati, lipsite de libertate pentru mult timp (la Targsor femeile trebuie sa traiasca in cupluri si deseori se bat intre ele).

Tocmai din acest motiv, multe incarcerate ajung sa isi dea in judecata rudele, aflate in libertate, pentru a se amana transferul la Targsor.

+ Psihologii si procurorii galateni sustin ca majoritatea condamnatilor vor sustine mereu ca sunt nevinovati, si la un moment dat, vor ajunge sa creada in nevinovatia lor. De altfel, cei care au comis furturi, talharii si crime in serie, reusesc sa treaca fara probleme detectorul de minciuni, tocmai datorita faptul ca isi arunca vina in subconstient.

+ Detinutii de sex feminin sunt intdeauna mult mai directi cu personalul de la Penitenciar si actioneaza conform instictelor. Condamnatii de sex masculin sunt de obicei mai inchisi si au nevoie de premeditare pentru a pune la cale un plan.

+ De cele mai multe ori, gardienii si psihologii de la departamentul de reintegrare, din cadrul Penitenciarului, lucreaza mai bine cu incarceratii de sex opus.