Compania Remin are datorii de 132 milioane RON si peste 4.000 de ortaci nervosi
Se pregateste una din cele mai mari afaceri post-decembriste: preluarea unor exploatari miniere! Pana la finele anului se decide prohodul sau „renasterea” mineritului maramuresean. Pana acum, cateva societati au depus scrisori de intentie pentru preluarea unor exploatari.
Pe lista investitorilor se afla insa si nume controversate ca Mytilineos Holdings S.A Grecia sau Trafigura Beheer BV. Asa ca, e greu de spus daca intentiile acestora se vor materializa, si, mai ales, daca vor fi in beneficiul Statului roman. Minele care nu vor atrage investitori vor „inghiti” miliarde bune pentru ecologizari si inchideri.
Cine sunt „actorii” acestei mega-afaceri cu miza de zeci de milioane de dolari si, mai ales, ce se intampla cu aurul si ortacii Maramuresului?
Se joaca ultima scena din „piesa” industriei extractive din nordul tarii, aflata in „moarte clinica” de mult timp. Contrar asteptarilor, nici macar cresterea preturilor la metalele neferoase nu poate schimba soarta mineritului: daca pana in 2007 nu primesc o „infuzie” de capital, perimetrele nu au cum sa devina rentabile.
In concluzie, vor fi inchise si ecologizate. In ambele variante, potentantii pandesc momentul pentru a intra in scena. Miza e de ordinul zecilor de milioane de dolari, iar timpul ramas pana la momentul retragerii totale a subventiilor e extrem de scurt!
Ceea ce nu s-a facut timp 16 ani, trebuie sa se realizeze in cateva saptamani. Pe „bajbaite”, Oficiul Privatizarii si Participatiilor Statului a inceput sa adune scrisori de intentie din partea unor investitori interesati de preluarea unor exploatari de la mai multe companii miniere, printre care si Remin Baia Mare.
Pana la „gongul” final (prima zi din septembrie), au depus oferte opt companii si un consortiu: Glencore International AG - Elvetia, Mytilineos Holdings - Grecia, Landmark Minerals INC- Canada, Sun Group Enterprises LTD New Delhi - India, consortiul reprezentat de Metanef, format din Metanef Group Romania, Mineco AG - Elvetia si Rudnik „Rudnik” G.
Milanovac - Serbia, Cozmircom Baia Mare, Romitalia Marmogranit Vascau, Chhattisgarh Electricity Company Limited - India, Trafigura Beheer BV - Olanda. Potrivit oficialilor, in perioada urmatoare vor fi organizate consultari intre reprezentanti ai Ministerului Economiei, ai participantilor inscrisi in competitie, precum si ai celor trei companii miniere: S.C. Baita S.A. Stei, S.C. MINBUCOVINA S.A. Vatra Dornei si C.N.M.N. REMIN S.A. Baia Mare.
O buna parte dintre aceste firme nu sunt straine nici de afaceri cu Statul Roman, nici de privatizari, nici de afacerile cu „aurul” romanesc. Dar cum nu-i frumos sa „barfim” potentialii investitori, mai bine vi-i prezentam.
Vanatorii de aur
Glencore International AG Elvetia a mai participat la privatizari, printre care, cea mai celebra este Petrom. Mytilineos Holdings SA Grecia a cumparat pachetul majoritar de actiuni al companiei Sometra Copsa Mica, fabrica fiind unicul producator de zinc rafinat si plumb electrolitic, de cea mai inalta calitate, din Romania.
Privatizarea SC Sometra SA Copsa Mica a avut loc in anul 1998, cam in aceeasi perioada cu SC Phoenix SA Baia Mare. Iar modul in care au decurs negocierile este cel putin controversat. Prin raportul de evaluare s-a stabilit ca pachetul de actiuni se cifreaza la circa 27,6 milioane de dolari. La sedinta de negociere s-au prezentat Metanef SA si Mytilineos Holdings SA.
Ulterior, firma greaca a obtinut un punctaj mai bun. Numai ca, comisia de negociere nu a fost de acord cu oferta Mytilineos Holding: circa 4 milioane de dolari pentru pachetul de actiuni si investitii de 15,4 milioane de dolari in 5 ani.
Consiliul de Administratie a FPS a decis sa incheie contractul de vanzare cumparare cu firma greaca pentru o valoare mult mai mica decat cea stabilita de evaluatori!
Ulterior, afacerea a fost puricata de Departamentul de Control al Guvernului, care a gasit numeroase nereguli: neplata la termene scadente a dividendelor si rambursarea fondului de restructurare, datorate catre APARS (motiv pentru care SC Sometra a fost actionata in instanta) nu s-a constituit gaj pe actiunile cumparate pentru garantarea realizarii obligatiei investitionale etc.
Mai mult, APAPS a fost data in judecata de greci, pentru suma de 10 milioane de dolari, pentru reducerea pretului actiunilor si a investitiilor convenite in contractul de vanzare-cumparare.
De numele societatii Sometra se leaga si alt potential investitor in mineritul maramuresean: Trafigura Beheer Amsterdam. Anterior, in urma unui control, Garda Financiara a descoperit ca „au existat livrari de aur si argint de la Sometra, conform unui contract, catre BNR.
S-a constatat ca factorii de decizie de la Sometra au confundat livrarea facuta catre BNR cu cea efectuata catre societatea Metanef Bucuresti, prin intermediul firmei Geomin, cu care exista un contract economic de comision. Astfel, Sometra a livrat aur si argint din scoarte plumbo-cuproase, catre societatea olandeza Trafigura, care se ocupa de procesarea acestora”.
De altfel, atat Trafigura cat si Glencore sunt firme care au mai avut legatura cu mineritul maramuresean, sau mai bine zis, cu licitatiile pentru livrarea la export a concentratelor miniere.
Cel mai mare scandal in care a fost implicata Trafigura a fost cel legat de programul ONU „Petrol contra hrana”, prin care a incalcat embargoul contra Irakului, dar lista poate continua.
Secu’ si paradisurile fiscale
O alta firma care ar putea investi in minerit, Metanef SA, il are in spate, printre altii, pe Stefan Marginean, actionar si administrator la mai multe firme ca Laminate SA, Metanef si Metalco, doar actionar la Tulbolact, Siderom si Hight Technology & Comerce si doar administrator la Minmetal, Neferal, Mim Neferal Metal Prod si Banca pentru Mica Industrie si Libera Initiativa (MINDBANK).
Potrivit presei, Marginean a fost colonel de securitate, si o parte dintre afacerile sale au legatura cu Sidex. In 2002, unul din „puii” Metanef, MinMetal, a descarcat 55.000 de tone de slinguri apartinand Sidex-ului si care nu aveau documentele de vama in regula.
Prejudiciul adus statului a fost unul foarte mare, societatea fiind amendata la data respectiva pentru ca a scos si a eliberat marfa din depozit, fara a anunta biroul vamal. Mai mult, numele societatii e legat si de accidente de munca sau poluarea mediului. Numai ca, de fiecare data a cazut in picioare, rautaciosii spun ca datorita directorului Mentanef, un personaj extrem de influent.
Initial, pe lista investitorilor, figura si consortiul format din SC Cuprom S.A Bucuresti, societate care a cumparat fostul combinat Phoenix si S.C. Energomineral S.A Baia Mare. Despre cele doua societati, GAZETA a mai scris in repetate randuri. Ambele au in spate firme inregistrate in paradisuri fiscale, si au cam aceiasi actionari.
De fapt, Horia Simu Schiopu, Victor Scarlat, Horia Pitulea si Mircea Stroe, actionarii Energomineral SA, o parte dintre ei fiind si actionari ai Cuprom SA, au intrat la un moment dat si in vizorul Oficiului National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor.
Vanatorii de miliarde
De cealalta parte, se afla firmele care asteapta inchiderea minelor ce nu vor fi curtate de investitori. Si aici miza e la fel de mare.
Recent, un comunicat al Guvernului anunta ca s-au prevazut 77,3 milioane Euro pentru iazurile cuprinse in Capitolul 22 - Mediu al Tratatului de Aderare la UE; 42,79 milioane Euro pentru iazuri necuprinse in Capitolul 22 - Mediu al Tratatului de Aderare la UE; 61,85 milioane Euro pentru depozitele de steril (halde); 108 milioane Euro pentru depozitele de cenusa; 110,06 milioane Euro pentru ecologizarea incintelor miniere inchise.
Mai mult, se asteapta accesarea unor sume importante, de aproape 800 de milioane de euro din fondurile structurale, pentru acest domeniu. Probabil de aceea, in aceasta perioada se elaboreaza Planurile de Incetare a Activitatii pentru mai multe perimetre miniere.
Odata inchise, directorul Econord, Eugen Olea, spune ca acestea nu vor mai fi preluate de investitori: „scrisorile de intentie trebuiau depuse pana la 1 septembrie... scrisorile firmelor care intentionau sa faca asociere, nu de privatizare. De fapt, e asociere cu statul. Termenul de privatizare este pana la sfarsitul anului, 31.12.06. Toate minele s-au scos pentru privatizare.
De ce perimetre au fost interesati investitorii? S-au depus pentru toate, de la Borsa, Cavnic, Baia Sprie pana la Turt. Daca un investitor e interesat de privatizarea unui perimetru aflat deja pe listele de inchidere, unde s-a inceput, nu se mai poate face nimic. Trebuia sa fie interesat pana acum”.
Pe langa firmele unor influenti oameni de afaceri sau oameni politici, din aceasta afacere au castigat si fosti sefi ai Remin, ca Staicu Balanescu, asociat la RO-MIN SA. Exista banuieli ca nici de aceasta data, „eminentele cenusii” nu vor sta deoparte.
Si Gheorghe Pasca, presedintele USM Maramures, crede ca: „desi sunt firme straine, nu cred ca se vor retrage din schema vechii colosi gen Hudrea, Balanescu. Banuiala mea este ca vor ramane, ca sunt interese foarte mari pentru ca sunt in joc zeci de milioane de dolari”.
Liderul USM Maramures crede insa in continuare ca o parte a exploatarilor miniere cum ar fi Baia Sprie, Cavnic, Turt, Herja, Razoare pot rezista si fara subventii, dar spune ca : „pare dubios ca nu se da drumul caietelor de sarcini, sa stim exact ce se intampla si cu cine discutam. Sunt vreo 2.000 de oameni care pot lucra la aceste mine, fara sa mai aiba nevoie de sustinere de la Stat.
Toata lumea spune ca face, insa nu se-ntampla nimic. Dar nu se poate materializa nimic deocamdata pentru ca nu s-a dat spre firmele interesate caietul de sarcini, urmand ca dupa aceea sa se organizeze o licitatie. Iar cel mai rapid, se estimeaza mijlocul lunii noiembrie, desi deja este foarte tarziu.”
Pe de alta parte, restructurarea mineritului ridica din nou si problema sociala. Iar sindicalistii ameninta deja cu proteste!
Daca la acest tablou adaugam apropiata licitatie pentru vanzarea in „bloc” a societatii Transgold, putem afirma ca se pregateste lovitura finala in minerit. Ramane de vazut cine va castiga. Vom reveni.
Datorii de 132 milioane lei noi!
Potrivit datelor de la Oficiul Privatizarii si Participatiilor Statului, Remin S.A Baia Mare se afla in proprietatea statului roman in proportie de 100%, are un capital social de 66.883.810 RON, inregistrat la data 30 iunie 2006, o cifra de afaceri de 216.149.263 RON si 4.315 angajati.
Societatea are perimetre de exploatare la Baia Mare, Baia Sprie, Baiut, Cavnic, Herja, Suior, Tarna Ghezuri, Turt Penigher, Ilba, Nistru, Sasar; Baia Borsa: Dealu Bucatii Est, Cornu Nedeii, Gura Baii, Colbu; Rodna: Rodna Valea Blaznei. Compania exploateaza zacamant polimetalic, cuprifer, aurifer, fier-mangan. Remin are datorii de 132.131.891 RON.
Ce se intampla cu ortacii?
Desi, in paralel cu contractele de asociere cu investitorii se pregatesc si planurile de incetare a activitati la diferite perimetre miniere, Gheorghe Pasca, liderul USM Maramures, viseaza in continuare ca povestea mineritului poate continua la fel si in 2007: „cei din Valea Jiului au Ordonanta pana in 2010.
Si noi am cerut ca Ordonanta 8, contractul colectiv de munca sa fie respectate pana in 2010, indiferent daca angajatii vor fi ai statului sau ai investitorului”.
Numai ca, pretentiile lui Pasca par cam absurde: e greu de crezut ca o firma privata poate fi obligata sa plateasca plati compensatorii! Cat despre dilema legata de posibilitatea minerilor disponibilizati de a reveni in sistem, Pasca recunoaste ca: „sunt legi care se bat cap in cap.
In Ordonanta 8 se spune ca daca ai plecat, dar dupa cateva luni iti gasesti un loc de munca la stat, pierzi veniturile de completare si ajutorul de somaj. Daca, de exemplu, iti gasesti un loc de munca de genul investitorului care va veni sa se asocieze cu Remin-ul, ramai cu veniturile de completare, dar in schimb, pierzi somajul.
Se doreste prelungirea acestei Ordonante pana in 2010 si posibilitatea ca omul sa poata fi reangajat, dar sa nu piarda acele venituri de completare. Codul muncii spune altceva: daca o unitate isi opreste activitatea din diferite motive dar dupa o luna, un an sau mai mult isi reia activitatea, unitatea respectiva este obligata sa-i reangajeze pe cei pe care i-a dat afara.
N-are voie sa angajeze pe nimeni decat pe aceia. Iar Ordonanta spune ca in momentul in care te-ai reangajat iti pierzi drepturile. Cine-i tampit, cand ii da 9 milioane, sa mearga sa intre in mina?”.
Acum, urmeaza ca aceste chestiuni „fierbinti”, sa fie discutate. Daca rezultatele nu vor fi favorabile, sindicalistii ameninta ca „avem in plan chiar actiuni de protest in Baia Mare si Petrosani, iar apoi ne gandim daca e nevoie sa mergem si la Bucuresti”.
Procedura
In cazul Remin, S.C. MINBUCOVINA S.A si S.C. Baita S.A., statul cauta investitori a caror cifra de afaceri realizata in anul 2006 sa fie de minim 20 milioane dolari si care sa aiba experienta de minim 3 ani in exploatarea si prepararea minereurilor, procesarea minereurilor.
Pretendentii au avut sarcina de a pregati un plan de afaceri pe o perioada de la 5 la 10 ani pentru operarea si dezvoltarea societatilor, prin care isi asuma investitii in modernizare si dezvoltarea capacitatilor de exploatare miniera, investitii in protectia mediului, angajament ferm pentru preluarea unui numar de angajati si un program de exploatare a minereului.
In cadrul contractului de cooperare, investitorul va participa cu bani si echipamente in scopul retehnologizarii si modernizarii activitatii de productie, management si know-how, preluand o parte din salariati, iar societatea va participa cu active (terenuri, cladiri, mijloace fixe, licente), salariati, servicii etc.
Procesul de privatizare va putea fi declansat oricand pe durata derularii contractului de cooperare. In cazul rezilierii acestora datorita privatizarii, investitorul cu care s-a incheiat contractul urmeaza a fi despagubit.
