Ideea de a avea o singura piata bursiera, prin fuziunea celor trei entitati existente la un moment dat in Romania, s-a oprit inainte de a fi realizat ultimul pas. In cazul fuziunii dintre Bursa de Valori Bucuresti (BVB) si Bursa Electronica RASDAQ nu au existat probleme majore, deorece ambele aveau aceiasi actionari, respectiv societatile de servicii de investitii financiare (SSIF).
In schimb, infiintarea unei piete bursiere unice, desi dorita initial atat de BVB, cat si de Bursa Monetar Financiara si de Marfuri Sibiu (BMFMS), a fost blocata de catre actionarii BVB. Acestia au respins fuziunea cu Bursa din Sibiu cu o diferenta de doar doua voturi.
Inainte de Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor BVB, majoritatea celor care activau pe cele doua piete considerau ca existenta unei singure Burse, in contextul in care piata de capital romaneasca este inca slaba si in plin proces de dezvoltare, ar avea numai efecte benefice, atat pentru actionarii acesteia, cat si pentru actualii sau potentialii investitori.
In viziunea directorilor celor doua mari companii de brokeraj din Cluj, Broker si BT Securities, cauzele acestui vot sunt diferite. Petru Prunea, director general al Broker SA, considera ca stoparea fuziunii este consecinta voturilor celor care nu detineau actiuni la bursa sibiana.
In opinia sa, acestia nu au avut ca scop promovarea interesului pietei de capital din Romania, ci a propriului interes.
Rares Nilas, directorul general al BT Securities, considera ca rezultatul votului a fost influentat de declaratiile dure facute de presedintele Bursei din Sibiu, dar si de faptul ca SSIF-urile care nu sunt prezente la Sibiu au preferat sa duca tranzactiile cu derivate la BVB, avand in vedere ca exista deja platforma de tranzactionare pentru astfel de plasamente.
Bucurestiul a spus “pas”
In primavara acestui an, actionarii celor doua burse pareau convinsi ca unificarea pietei din Romania este posibila, motiv pentru care au apelat la Ernst&Young in vederea realizarii unei evaluari a celor doua piete.
Valoarea BVB a fost stabilita la aproximativ 80 de milioane de euro, iar cea a BMFMS, la aproximativ 6 milioane de euro, ceea ce a dat nastere unui raport de aproximativ 1 actiune BVB la 13 actiuni BMFMS. Ultimul pas consta in insusirea raportului de catre actionari si acceptarea demararii procedurilor de fuziune.
Actionarii BVB au decis insa ca procesul de fuziune, asteptat de o parte dintre SSIF-uri, sa fie stopat, iar cele doua burse sa ramana in continuare entitati distincte.
Un asemenea rezultat al votului era totusi preconizat, avand in vedere ca jumatate dintre societatile de brokeraj care sunt actionare la BVB nu au aceeasi calitate si la Sibiu.
Pentru acestea, motivul - sau pretextul, cum il considera Petru Prunea - a fost acela de a nu isi diminua detinerile la BVB, prin renuntarea la o parte din actiunile detinute in favoarea actionarilor de la bursa de la Sibiu.
Prunea afirma ca in spatele acestui refuz au stat reprezentantii bancilor care au si firme de brokeraj, alaturi de ceilalti brokeri bucuresteni neimplicati la Sibiu, care au tinut cont doar de propriile interese, nu si de cele ale pietei bursiere.
Rares Nilas a declarat ca a optat sa se abtina de la vot, pentru a nu fi acuzat de conflict de interese, avand in vedere ca BT Securities este actionara la ambele burse.
Nilas considera ca decizia a fost influentata si de faptul ca unii brokeri au considerat fuziunea ca fiind inoportuna, tinand cont si de iminenta lansare a platformei de tranzactionare de derivate (contracte futures si de optiuni) la BVB.
Derivatele patrund la BVB
Principalul efect al stoparii demersului de fuziune va fi existenta unei piete bursiere impartite, ceea ce va accentua competitia dintre bursa de la Bucuresti si cea de la Sibiu, mai ales ca prima se pregateste sa tranzactioneze derivate, iar cea de-a doua va avea tranzactii Spot, cu actiuni ale companiilor care vor opta sa se listeze la Sibiu.
In aceste conditii, competitia va fi in avantajul investitorilor si al emitentilor, deoarece ambele burse vor incerca sa isi imbunatateasca serviciile. De altfel, potrivit lui Nilas, lichiditatea de care dispune BVB imprima bursei bucurestene un ritm accelerat de dezvoltare, concretizat inclusiv prin lansarea de noi instrumente.
Softul de tranzactionare pentru derivate este finalizat, iar ultimul pas in acest demers il constituie contractarea unei case de clearing sau suport de compensare. Acesta ar putea fi Casa de Compensare de la Sibiu, cu care colaboreaza si BMFMS. Astfel, in cea mai optimista varianta, este posibil ca pana la sfarsitul acestui an sa fie realizate primele tranzactii cu derivate la BVB.
Sibiul lucreaza prea scump
O nemultumire a unei parti a brokerilor care sunt actionari ai bursei sibiene consta in comisionul mare perceput de BMFMS, respectiv de 30-50% din valoarea comisioanelor incasate de la investitorii pe aceasta piata, Comparativ, cheltuielile firmelor de brokeraj in cazul tranzactiilor la BVB sunt de 10-20%.
Din aceasta cauza, este posibil ca in cazul in care Sibiul metine aceleasi tarife ridicate si dupa ce BVB va lansa tranzactionarea derivatelor, SSIF-urile prezente la Sibiu sa se reorienteze spre Bucuresti. Insa, Rares Nilas nu se asteapta ca BMFMS sa moara, deoarece SSIF-urile actionare si la BMFMS nu vor parasi aceasta piata atata timp cat vor exista clienti pentru ea.
Insa, considera el, in acest moment, avand de facut fata concurentei cu BVB, bursa de la Sibiu trebuie sa se reorganizeze si sa isi redefineasca tarifele practicate.
