Ma scuzati pentru aceasta alaturare neinspirata de cuvinte, dar asta pare ca este realitatea pura. Inainte de a ajunge la miezul acestui text (ca sa ma dau si eu mare), cred, sincer, ca Branza poate fi profesor cu adevarat. De lucru manual, cel mult.
Nu vi-l inchipuiti intr-un halat albastru, cum ne da ultimele indicatii in legatura cu surubul pe care il avem de pilit? Doar el ar fi fost in stare sa ne invete cum sa trecem cu bine peste proba de traforaj viteza care bate la usa. I-am stricat iar imaginea. Pai cum o sa-l mai priveasca aia de la NASA atunci cand le preda saptamanal caietul cu ultimele descoperiri in domeniu.
Apropo, cica ultima ar fi montarea unui submarin la o racheta care are ca obiectiv un slalom urias printre razele soarelui. Nu e tare? Cine putea sa se gandesaca la asta, daca nu Branza?
O introducere de efect intarziat
Si iata ca am ajuns si la miezul acestui text. Dupa cum stiti, de ceva timp, a inceput facultatea. Iar Wili n-avea cum sa lipseasca de la primele lui ore de drept penal. V-am spus ca lui ii cam plac descoperirile. Asa ca nu era tocmai rau sa descopere ce studente au mai rasarit prin clasa. Si pentru ca suntem la capitolul descoperiri, n-ar fi rau sa le descopere un pic si de haine.
Cred ca abia asteapta sa primeasca un premiu Nobil sau Nobel (pentru Wili e diferenta doar de o litera), pentru ultimele descoperiri. Desi este un om foarte cunoscut (cel putin la el pe scara si-n Hummerul personal) si-a zis el lui, pentru ca marile spirite se intalnesc, ca trebuie sa vina cu o introducere in fata clasei. Si fiti atenti cum incepe Branza anul universitar. „Buna ziua.
Cred ca ma cunoasteti deja”. Liniste in clasa. Si tacerea e un raspuns. Deci nu-l cunoaste nimeni. Se vede ca nu mai citesc studentii din ziua de azi. Pentru ca Branza scrie carti. Cica a terminat asul de trefla. Acum e la introducerea cuprinsului de la dama de rosu. Daca scrie si vreun eseu despre popa de negru, om s-a facut. Deci studentii nu prea il stiu.
Asa ca continua: „Sper sa ne intelegem bine si pentru asta trebuie sa invatati, pentru ca eu nu pot sa vorbesc decat de la un anumit nivel in sus. Ma plictisesc prostii”. Cred ca se vor intelege cam greu, pentru ca majoritatea studentilor vorbeste romaneste. Branza stie doar limbi de circulatie.
Daca ati vazut cum misca din mani un agent de circulatie, tot de ele se foloseste si Wili pentru explica cuvintele mai grele. Sta mai prost cu pronuntia, motiv pentru care o evita. Iar i-am stricat imaginea. Abia il luase Bush consilier de imagine si, gata, sa-i stricam noi, din invidie, imaginea nepatata. Discursul continua. „Eu pun accent pe disciplina.
Sunt foarte exigent, pentru ca asa am ajuns si eu aici. Profesorii mei mi-au cerut mult si eu le-am dat. D’aia am ajuns la nivelul inalt la care sunt in ziua de azi”. Va dati seama ca salarile sunt cam mici in invatamant si i-au cerut si oamenii aia cat sa-si faca si ei un concediu mai ca lumea.
Important e ca s-au tinut de cuvant si l-au trecut ca gasca prin apa, chiar daca nici pana in ziua de azi n-a fost in stare sa faca niste bastonase ca lumea. A incercat intotdeauna sa scoata necunoscutele din ecuatii la un suc si o prajitura. Si astea mereu au refuzat. Finalul. Apoteotic. „Daca un student se dovedeste mai destept ca mine, eu imi dau demisia si ma duc acasa.
Dar sansele sunt destul de mici”. Asa cred si eu. Sansele sa gaseasca vreun student care sa nu fie mai destept pe el sunt destul de mici. Toti cred ca au inteles la ce foloseste cratima, ca sa dam numai un exemplu. Doar Branza se pare ca vrea s-o scoata, definitiv, in afara legii. Genial!
