Un baimarean are „Pasaport fara cetatenie”. Lovas Zoltan- Paul a fost gonit din tara in 1980 de Securitatea ceausista

Sa fii rebel in Romania anilor ’70 presupunea riscuri majore. Daca te opuneai sistemului deveneai „dusman al Statului”. Si, cu Securitatea pe urmele tale, viata devenea un adevarat cosmar. Torturi psihice si fizice, totul culminand cu inchisorile comuniste, cunoscute sub numele de... sinagogi ale Satanei.

Doar pentru ca spuneai adevarul! Doar pentru ca vroiai sa fii liber, sa alegi tu insuti cum sa traiesti!

Trist destin pentru cei curajosi! Prea multe crime, prea multa durere de care se face vinovata Securitatea. Si Maramuresul are dramele sale datorate acestui sistem represiv. Povesti incredibile despre oameni care si-au riscat viata protestand impotriva sistemului. Lovas Zoltan-Paul este unul dintre cei care au avut curajul sa vorbeasca liber intr-o tara comunista. A platit cu 7 ani de de inchisoare si cu pierderea cetateniei romane.

Libertatea era doar un vis atunci pentru tinerii din tara. Erau reguli clar stabilite pentru incalcarea carora se platea foarte scump. Urmariti la tot pasul, romanii erau terorizati. Era de ajuns sa gresesti o singura data in fata sistemului pentru a fi persecutat tot restul vietii tale.

E clara imaginea terorii comuniste chiar si in mintea celor care nu au trait vremurile aici amintite. E de inteles faptul ca majoritatea se supunea imediat restrictiilor.

Dar au existat si unii care s-au nascut mai curajosi, care si-au asumat riscul de a se opune sau de a critica cu voce sistemul comunist. Ei sunt „rebelii, neadaptatii” care au dorit mai mult, si de cele mai multe ori au pierdut pe masura.

Lovas Zoltan-Paul este un maramuresean care, inca de la varsta de 19 ani visa la democratie. Un ascultator fidel al postului de radio Europa Libera fiind, tanarul Paul se numara printre rebelii romani care au vorbit liber, dar care a pierdut unul dintre drepturile capitale ale omului: CETATENIA.

Povestea incepe in jurul anilor ’70 cand, din dorinta de a gusta din libertate, hotaraste sa plece intr-o excursie in Siria. Planurile i-au fost stricate chiar de mama sa vitrega, care a informat Securitatea ca tanarul vrea sa fuga din tara. Din acel moment viata lui Lovas Zoltan-Paul a devenit un calvar.

Doar pentru ca a vrut sa plece, era privit ca un dusman. Era vazut ca un luptator impotriva comunismului. |ntreaga familie a avut de suferit din aceasta pricina. Asupra lui au inceput presiunile la scoala, direct prin atitudinea profesorilor.

"Imi adresau o intrebare si cand ma ridicam, nici nu apucam sa zic ceva, ca si primeam doi.” Motivul invocat era mereu acelasi: „Pentru ca eram rebel!”

Tot timpul urmarit si persecutat, Paul a incercat de nenumarate ori sa plece. Tentativele de trecere ilegala a granitei s-au soldat cu trimiterea lui la inchisoare.

A stat inchis cateva luni, a iesit si, apoi o noua incercare. “Nu ma gandeam la o tara anume, voiam doar sa vad si eu cum e democratia, sa scap din iadul romanesc”.

Timpul a trecut, nu si dorinta lui de libertate. Sistemul comunist se face vinovat de uciderea spiritului uman. Securitatea a incercat absolut orice pentru al linisti, pentru a-i schimba gandurile.

I-a propus chiar sa devina colaborator sau informator. Dar Zoltan-Paul detesta minciuna. Milita pentru libertate si adevar. si a continuat sa lupte pana nu l-au mai suportat si l-au inchis inca odata. Pentru 6 ani.

Ceea ce a dus la extenuarea morala a omului satul de perversitatea si coruptia comunistilor.

A inceput sa vorbeasca si mai mult si mai tare, devenind o amenintare. Paul povesteste cum era alungat din judet inaintea vizitelor prezidentiale. Motivul este simplu: rebelul stia multe si ar fi avut curajul sa-i relateze si lui Ceausescu ce se intampla de fapt.

Rapoartele falsificate ale planurilor diferitelor interprinderi sau averile celor aflati in functii de conducere.

Prin atitudinea sa, Zoltan-Paul a obligat Securitatea sa scape de el. Adica sa-i dea voie sa paraseasca pana la urma teritoriul Romaniei. Ceea ce nu demult ii era interzis, acum ii era pus la dispozitie, era chiar obligat sa faca, prin luarea cetateniei.

In 1980 i s-a inmanat pasaportul pentru persoane fara cetatenie. Lovas Zoltan-Paul, din acel moment nu mai era cetatean roman. De fapt, nu avea deloc cetatenie.

A urmat o perioada critica: era liber sa plece oriunde, dar trebuia sa primeasca viza de intrare. Noul statut, de persoana fara cetatenie era o emblema negativa si putine state acceptau asemenea persoane.

|n cele din urma a reusit sa plece, impreuna cu sotia si baietelul de doar 3 ani. A ajuns in Siria, unde a stat un an, dupa care a primit viza de Australia. “Un adevarat paradis” declara astazi Paul.

“Eu am prins un ultim tren. A fost foarte greu la inceput. Nici macar nu aveam cetatenie, respectul a trebuit sa mi-l castig prin multa munca. Sa dau dovada de seriozitate, de calitate ca om. Dar, am reusit si am trecut de greutati. Acum ma consider un mare norocos.”

Inceputurile, asa cum declara si personajul povestirii noastre, au fost dificile. Dar a luptat mult pentru liberatate. S-a conformat repede noilor reguli, a muncit cinstit si a reusit.

Dupa trei ani a primit cetatenie de australian. Acum are o viata frumoasa, dar regretul de a nu fi cetatean roman este mare. A vizitat Romania cat de des a putut. A facut tot posibilul pentru ca fiii lui sa cunoasca tara unde s-a nascut si sa vorbeasca limba pe care el o iubeste atat de mult.

"Eu niciodata nu mi-am renegat tara. Aici m-am nascut si asta ramane tara mea, indiferent cat de mult am suferit in ea.”

Dupa multi ani petrecuti departe de casa, Paul a incercat sa dezvolte o afacere in locul natal, intr-o tara dintr-o data democrata. A investit sume importante in „Hotel Minion”, hotel care, din nefericire a fost distrus intr-un incendiu misterios.

Totul a fost deliberat, spunem noi, pentru incasarea unei asigurari uriase. Dupa acest incident, pentru Lovas Zoltan-Paul, Romania a ramas o tara frumoasa, dar ticaloasa, o amintire dulce-amaruie.

Cand materialul acesta apare el s-a intors deja in Australia, tara care l-a adoptat cu seninatate, locul in care n-a mai fost inchis pentru ca a vrut sa fie...LIBER