Maghiarii si romanii din Cluj si Mures aniverseaza impreuna 50 de ani de la protestele anticomuniste care au cuprins mai multe orase din Transilvania, sub influenta Revolutiei maghiare. Din cauza acestor proteste sute de persoane au fost arestate de Securitate.
La Cluj, in mai multe biserici maghiare, preotii si credinciosii s-au rugat, la sfarsitul saptamanii trecute, pentru victimele represiunii sovietice de acum 50 de ani. Unele rugaciuni au fost pentru liderul Revolutiei maghiare din 1956, Imre Nagy, arestat in Ungaria de sovietici si apoi transportat in Romania, unde a fost judecat si condamnat.
De asemenea, inca de vineri seara, presedintele Parlamentului Ungariei, Katalin Szili, a decorat, la Opera Maghiara din Cluj-Napoca, o serie de intelectuali care au facut inchisoare pentru ca s-au solidarizat cu Revolutia maghiara. Ordinul de aur de merit din partea presedintelui Ungariei, Laszlo Solyom, a fost inmanat celor sapte intelectuali in cadrul manifestarilor festive.
Presedintele Parlamentului Ungariei a declarat, in discursul sau, ca este nevoie de o reconciliere morala in aceasta parte a Europei si a multumit romanilor si maghiarilor din Ardeal ca s-au solidarizat cu revolutia din tara vecina. Raul Volcinschi, singurul roman dintre cei sapte care au primit distinctia, a spus ca invitatia la ceremonie a fost o surpriza placuta pentru el.
De asemenea, in cadrul manifestarii de la Targu-Mures a fost dezvelit, ieri, un monument inchinat celor care au sprijinit revolutia ungara, in curtea Bisericii Reformate din Cetatea orasului. Este vorba despre o sculptura specifica secuiasca comemorativa, din lemn, inalta de trei metri, fiind o traditie veche de sute de ani.
Potrivit unuia dintre organizatori, Grama Janos, lucrarea este inchinata in cinstea celor care au simpatizat si au suferit de pe urma revolutiei. Este vorba despre persoanele interogate de Securitate sau chiar inchise, si care proveneau din marile centre universitare Targu-Mures, Cluj-Napoca, Timisoara si Bucuresti.
Actiunile comemorative continua, astazi, la Palatul Culturii, unde vor avea loc mai multe momente artistice, iar maine, la Casa "Bernady", va avea loc vernisajul unei expozitii de arta fotografica pe aceeasi tema.
Protest in fata Bisericii Piaristilor
Acum 50 de ani, nu doar cei care s-au solidarizat cu protestele de la Budapesta au ajuns dupa gratii. A existat si o componenta romaneasca a protestelor. Studentii clujeni au organizat o serie de intruniri in care au cerut o serie de libertati cetatenesti, cum ar fi libertatea cuvantului si desfiintarea cenzurii, precum si conditii mai bune de cazare si de hrana pentru studenti.
O alta solicitare a fost eliminarea obligativitatii invatarii limbii ruse. Dupa aceste manifestari, zeci de studenti au fost arestati.
Martorii acelor momente tensionante sustin ca unul dintre cei care au condus represiunea a fost Ion Iliescu, pe atunci secretar al CC al Uniunii Tineretului Muncitoresc. Acesta ar fi condus sedintele de demascare publica a opozantilor regimului comunist.
Cea de-a treia componenta a protestelor din anul 1956 a fost cea religioasa. In acel an, cei trei episcopi greco-catolici, supravietuitori ai inchisorii de la Sighetul Marmatiei si tinuti prizonieri in manastiri ortodoxe, Iuliu Hossu, Ioan Balan si Alexandru Rusu, au cerut din nou libertate pentru acest cult, interzis inca din anul 1948.
Ei au trimis memorii conducerii comuniste a Romaniei, prin care cereau libertate religioasa. In urma acestora, autoritatile au decis sa sparga grupul celor trei ierarhi si sa ii trimita pe fiecare in alta temnita.
Cardinalul Iuliu Hossu scria, in memoriile sale intitulate "Credinta noastra este viata noastra", ca in anul 1956: "A trecut pe la noi si directorul Rodeanu de la Culte sau Siguranta, sa vada cum ne aflam si cum ne-am asezat; a spus ca vor aduce de ar mai lipsi; apoi a intrat in discutie cu noi in privinta situatiei Bisericii: "Aceasta chestiune este definitiv inchisa, intrucat toti au trecut (n.r. - se referea la trecerea greco-catolicilor la cultul ortodox)"".
Cei trei episcopi greco-catolici au vrut sa demonstreze faptul ca aceasta afirmatie este falsa si au organizat din clandestinitate un eveniment de strada. La Cluj-Napoca, trei preoti, in frunte cu parintele Izidor Ghiurco, au organizat o liturghie publica, pe treptele din fata Bisericii Piaristilor.
La slujba au participat sute de persoane, care au sfidat in acest fel restrictiile impuse de autoritatile comuniste.
In urma acestor proteste, Securitatea i-a arestat pe toti clericii participanti, si i-a anchetat pe zeci de credinciosi greco-catolici.
In prezent, episcopii greco-catolici morti in temnitele comuniste fac obiectul unui proces de canonizare, aflat pe rolul Congregatiei pentru Cauzele Sfintilor de la Vatican.
