Consiliul Uniunii Colegiilor Consilierilor Juridici din Romania acuza statul roman de pasivitate si lipsa de interes in reorganizarea profesiei de consilier juridic. Daca nu se va solutiona acest aspect intr-un termen rezonabil, reprezentantii consilierilor juridici vor da in judecata statul roman.
Consiliul Uniunii Colegiilor Consilierilor Juridici din Romania (UCCJR) considera ca institutiile si autoritatile statului si barourile de avocati au impiedicat organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic in ultimii doi ani si in special in ultimele saptamani.
UCCJR considera acest aspect un fenomen national si solicita Camerei Deputatilor sa dezbata in procedura de urgenta proiectul de lege ce vizeaza exercitarea profesiei de consilier juridic.
In cazul nesolutionarii in termen rezonabil a solicitarilor sale legitime, corpul profesional al consilierilor juridici din Romania ameninta ca va da in judecata statul roman atat la instantele nationale, cat si la cele europene comunitare.
UCCJR acuza statul de incalcarea Constitutiei, a directivelor europene si a tratatelor comunitare care reglementeaza si garanteaza libera circulatie a prestarilor de servicii juridice.
Reprezentantii consilierilor juridici condamna “practicile arbitrare si abuzive ale Parchetului General si ale unor instante judecatoresti care refuza si obstructioneaza punerea in aplicare a legii privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic si ale Statutului profesiei de consilier juridic, din motive partinitoare, subiective si discretionare sub presiunea si influenta cercurilor de interese in cadrul unor barouri de avocati”.
UCCJR considera ca sistemul de securitate juridica din Romania este lezat deoarece institutiile statului si “entitatile paralel organizate sub denumiri diverse acceseaza bani publici si informatii de natura juridical clasificata sau de stricta dispozitie interna a institutiilor statale”.
UCCJR condamna de asemenea “pasivitatea si lipsa de interes a statului roman in reorganizarea profesiei de consilier juridic conform legii si statutului profesiei, care ar putea stavili prin avizul de legalitate criminalitatea economico financiara”.
Disputa intre profesiile juridice
Anteproiectul legii profesiei liberale, propus de Baroul Bucuresti, pare sa arunce in aer existenta altor profesii juridice, prin instituirea exclusivitatii avocatilor asupra tuturor aspectelor care tin de dreptul la aparare, devenit dintr-un dat constitutional, obiect de disputa creator de tensiuni.
Traditional, cel care avea o problema juridica apela la un avocat, persoana cu stare si respectata, inclusa pe linia oamenilor de seama ai comunitatii.
Trecerea pragului considerat deja psihologic, al perioadei 1990 - 1995, a creat o adevarata psihoza in randul celor care intuiau in meseria de avocat o pista de lansare profesionala si materiala. Dovada ca pana la aceasta perioada de cumpana avocatura a cunoscut putine si nesemnificative filtre profesionale, astfel ca doar cel care nu a dorit nu a ajuns in aceasta breasla.
A fost perioada in care fosti judecatori, procurori sau politisti din epoca pre-revolutionara au incercat sa obtina o pozitie privilegiata in sistem.
De aici pana la nasterea conflictului intre generatii, accentuat de securizarea unor pozitii, nu a fost decat un pas. Tinerii aspiranti la pozitia de avocat au invocat, in timp, numeroase acuze la adresa sistemului pe care l-au apreciat ca fiind corupt si viciat de prezenta “fostilor”.
Acuzele lansate pe seama modalitatii de a intra intr-un barou sau sub aripa ocrotitoare a unui maestru au impus o clarificare legislativa care a venit prin Legea 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat.
