De la 300.000 de oameni, cati existau la 25 octombrie 1989 in armata comunista, vor mai ramane 75.000 de oameni in 2009 in armata capitalista. Pe langa aceasta restructurare impusa de integrarea Romaniei in UE, Armata Romana va pierde si o mare parte din activele imobiliare de care dispune.

Ar mai fi de precizat faptul ca, in prezent, se duce o lupta acerba intre partidele politice, pentru a avea ultimul cuvant in privinta destinului unor spatii si terenuri apartinand armatei. BZA realizeaza o ampla analiza a situatiei in care se gasesc activele militare.

Inainte de 1989, efectivele Armatei se cifrau la 300.000 de oameni, mare parte fiind obligata sa desfasoare mai mult activitati agricole. Dupa caderea regimului comunist, o mare parte din efective s-au pierdut prin trecerea granicerilor la politia de frontiera si a efectivelor de protectie civila la Inspectoratele pentru Situatii de Urgenta din componenta MAI.

De asemenea, au disparut batalioanele militare de munca CFR, precum si celebrele unitati de “diribau”. Au mai fost desfiintate zeci de unitati de radio-locatie, bruiaj pentru posturile de radio straine “dusmanoase”(Europa Libera, Vocea Americii, etc.), cercetare-diversiune, anti-aeriana, infanterie moto-mecanizata, geniu, chimice, tancuri si auto.

Sunt in curs de “volatizare” sute de poligoane militare, depozite militare de munitii si armament, de echipamente, cazarmi ale unitatilor de rachete balistice, terenuri de antrenament, camine de garnizoana, cercuri militare, spatii ale fostelor muzici militare desfiintate in garnizoanele mici.

De remarcat ca majoritatea cazarmilor comandamentelor si a unitatilor auxiliare acestora sunt in locatii ultracentrale din orasele mari ale tarii, terenuri si imobile cu utilitati care valoreaza zeci de milioane de euro. Conform standardelor NATO, tehnica si pregatirea militarilor este mai importanta decat numarul acestora.

Recent, intr-o alocutiune televizata, ex premierul Adrian Nastase a afirmat ca reforma din armata efectuata de catre conducerea liberala este defectuoasa si ca pregateste un proiect de lege pentru imbunatatirea acesteia.

Nastase a mentionat exemplul din urma cu 10 ani al Frantei, care la trecerea de stagiul militar obligatoriu la armata profesionista a avut de infruntat importante convulsii sociale, financiare, politice si administrative.

Incubatorul dezafectat

Pe raza de activitate a Corpului IV Armata Teritorial Cluj “Constantin Prezan” au existat numeroase incercari ale conducerii actuale ale acestuia de a se implementa mult vehiculatele incubatoare de afaceri.

Este vorba de reconversia profesionala in spatiile disponibilizate ale Corpului a miilor de ofiteri, maistri militari si subofiteri deblocati din cadrul armatei in baza celebrei Ordonante de Guvern prin care au fost pensionati pe banda rulanta, la varste tinere, in urma desfiintarii unitatilor militare.

Trebuie sa remarcam grija deosebita a comandantului Corpului, general maior Ioan Ciupei, care s-a interesat de soarta acestora si dupa trecerea in rezerva. Insa, posibilitatile financiare actuale nu sunt la inaltimea celor anuntate la inceputul actiunii de reforma a armatei.

Atunci se promitea cadrelor militare scoase pe portile cazarmilor ca isi vor putea deschide mici afaceri cu sprijin logistic si financiar din partea statului, in spatiile si locatiile militare desfiintate, inchiriate pe timp de zece ani cu titlu gratuit. Totul a ramas numai pe hartie.

Cadrele militare au fost trimise acasa iar politicienii care au pus ochii pe terenurile si sectoarele imobiliare deosebit de valoroase ale armatei i-au dat uitarii pe beneficiarii de drept. Mai mult, i-au mai si catalogat ca fiind ceausisti! Isi aduc aminte de pensionarii militari doar in preambulul campaniilor electorale, cand acestia sunt folositi ca masa de manevra pentru obtinerea voturilor.

Politicieni de cazarma

Conform conducerii MApN sectorul imobiliar militar disponibilzat va fi valorificat prin doua modalitati tehnice. Una prin vanzare la licitatie si secunda prin valorificare prin transfer.

Cladirea si parcul de pe strada Pavlov nr. 29, cu o intindere de 3 ha (Parcul Central) este ceruta de Episcopia Catolica Cluj, la interventia personala a papei Benedict al XVI-lea pe langa Cardinalul Ioan Robu. Mentionam ca acest spatiu a constituit in trecut vila de protocol a lui Nicu Ceausescu, fiind data in grija presedintilor asociatiilor comunistilor din Centrul Universitar Cluj.

Recent, Casa Armatei, intabulata gresit in custodia Regiei Nationale a Cinematografiei a fost returnata dupa mari interventii in partida armatei, la insistenta actualei conduceri a Corpului IV Armata Teritorial Cluj.

Cele 12 ha ale armatei situate pe Valea Garbaului, in zona poligonului, sunt vanate de consilierii clujeni pentru a fi oferite la schimb in vederea construirii unui stadion in locul celui municipal al Universitatii Cluj. Cladirile fostului DMI (Depozitul de Materiale de Intendenta) care face legatura intre Bd. 21 Decembrie si str.

Dorobanti vor fi cedate Consiliului Judetean Cluj, care va pastra in locatie si subordonare Centrul Militar Judetean Cluj si alte unitati administrative. Unitatile militare din Someseni si Floresti vor pastra imobilele dar nu si toate terenurile. Unitatea militara care se afla vis-à-vis de Sanex (un depozit de materiale speciale) se va desfiinta si va fi scoasa la licitatie.

Cabanele militare din Faget, somesul Rece si Stana de Vale vor fi scoase la vanzare, la fel si actuala Sala Militara a Sporturilor de pe strada Dostoievski. Policlinica Militara din Dej, o cladire situata ultracentral, a intrat in patrimoniul municipalitatii.

UM “Monahul”

BZA a reiterat intr-o ampla serie de reportaje, cazarma cu cazarma, jocul intereselor care se ascund in spatele demolarii patrimoniului armatei clujene. Unitatile militare restructurate vor capata infatisari noi, unele urmand a fi transformate in manastiri, iar altele in case de batrani sau orfelinate.

In judetul Cluj, mai multe unitati militare vor fi trecute pe linie moarta, urmand a fi transformate. Una din aceste unitati este depozitul de munitii din comuna Catcau. Conform secretarului Primariei Catcau, Maria Muresan, respectiva unitate a intrat in patrimoniul Manastirii Nicula. “Depozitul de munitii de la Catcau a intrat deja in patrimoniul manastirii de la Nicula.

In momentul de fata nu s-a construit nimic. Au acolo un om care efectueaza paza in zona, dar nu va pot spune exact ce vor dori sa faca in zona respetiva”, a declarat Muresan.

Privatizarea incerta

Si depozitul de munitii de la Jucu va fi “privatizat”. Totusi, primarul comunei Jucu, Coste Petre, nu stie nimic despre aceasta. “Deocamdata, acolo sunt inca militari in termen. Am inteles ca din octombrie vor fi angajati militari cu contract. Nu stiu ca respectivul depozit sa fie cedat”, a incheiat Coste. Din nefericire, lucrurile sunt foarte complicate in acest subiect.

Intregul proces de restructurare a armatei este o nebuloasa pentru mai toata lumea. Persoanele care ar trebui sa stie informatii despre acest subiect fie nu le cunosc, fie nu sunt bine informate, fie le tainuiesc.

UM “Azilul”

UM 01821 a intrat in conservare la inceputul anului 2001. Atunci, primarul din vremea respectiva a comunei Mica, Ovidiu Guta, a incercat sa preia cladirea unitatii. “Am inventariat tot ce a mai ramas acolo si am incercat sa trecem cladirea in proprietatea si administrarea noastra.

Am facut adrese la premierul Nastase, la ministrul Apararii Nationale, Ioan Mircea Pascu, precum si la cel al Adminsitratiei si Internelor, Ioan Rus. Desi Primaria, prin dezafectarea unitatii, pierdea 50 de milioane de lei lunar din impoziul pe salarii al angajatilor, noi am vrut sa transformam unitatea militara intr-un camin de batrani.

Aveam asigurate din surse proprii fondurile necesare, dar, din pacate, pana la terminarea mandatului meu, nu am reusit acest lucru”, spune fostul primar Guta. Potrivit unor surse care au dorit sa isi pastreze anonimatul, s-a tergiversat schimbarea proprietarului din dorinta de a se devaloriza o serie de active din unitate.

Fosta administratie locala din Mica a intentionat sa puna baza materiala sub paza proprie, dar, intrucat nu era proprietara sau administratoarea unitatii, nu a reusit acest lucru. Acum, din fosta UM 01821 au mai ramas doar peretii cladirilor.

Unitatea defrisata

Unitatea militara de la Sintereag a fost subordonata in anii comunismului Comandamentului de Artilerie a Fortelor Armate (CAFA), condus de general - colonel Ioan Popescu, membru in CC al PCR, fratele tatalui generalului de armata Mihail Popescu, ex-sef al Statului Major General, senator PSD, revolutionar de Cluj vehement contestat, presedintele Comisiei de Aparare din Senat.

Ultimul comandant al unitatii militare din Sintereag a fost locotenent- colonel Ioan Pop, in prezent pensionar in baza Ordonantei MApN, ca urmare a dezafectarii depozitului de munitie. Unitatea de la Sintereag era printre cele mai mari depozite de munitie pentru artilerie, de la ea aprovizionandu-se toate unitatile de acest specific din Ardeal.

Zisu - gospodarul cazon

Directia Administrativa si Servicii (DAS) a MApN este cea care se ocupa de tot ceea ce inseamna gospodarire in Armata. Directia respectiva este condusa de generalul de brigada Catalin Zisu.

Acesta a urcat treptele ierarhice cu o viteza comparabila cu cea a luminii: Zisu este general la doar 37 de ani! In numai cativa ani, Directia condusa de Zisu a reusit sa puna mana pe o serie de obiective militare, trecandu-le din administrarea Corpului, direct in cea a structurilor centrale ale MApN.

La Cluj, generalul Zisu a reusit pana acum sa-si treaca in administrare Hotelului Camin de garnizoana Cluj (cel din Piata Stefan cel Mare). Zisu isi pune oamenii sai in functie la noile obiective. Directorul acestuia, Constantin Ludusan a fost schimbat pentru incompetenta si management defectuos.

Ludusan este un angajat civil, iar gurile rele spun ca din aceasta cauza subordonarea sa fata de generalul Zisu nu atingea nivelul dorit de seful DAS. De asemenea, se pare ca si popota este pe punctul de a fi inghitita de lacomia DAS-ului. Restaurantul de la subsolul Centrului Militar este inchis. In asteptare de noi administratori probabil.

In ceea ce priveste hotelul militar din Dej, acesta nu se afla deocamdata in atentia DAS -ului. “Inca nu l-am renovat. Nu s-au investit in el bani destui. Nu este inca suficient de modern pentru Directia lui Zisu”, a spus, sub protectia anonimatului, un cadru militar.