Clujul merge spre Vest

de Kristina Restea     Ziua de Cluj
Vineri, 27 octombrie 2006, 0:00


Se poate observa o dezvoltare a zonei rezidentiale inspre Gilau si Floresti. Localitatile exterioare devin mai interesante. Preturile sunt mici, iar suprafetele mai mari permit dezvoltarea unor ansambluri. Zone ca Apahida si Jucu nu au prins, fiindca exista probleme de acces. In trei-patru ani se va vedea o reorientare a orasului inspre suburbii, spune Doru Lupeanu, marketing manager Grup de Lux.



Lumea merge dupa elite. Persoanele cu bani au avut case in centru, apoi s-au orientat catre periferie, iar acum au inceput sa iasa din Cluj si sa isi ridice case pe suprafete mari, explica Lupeanu. Orientarea inspre zonele din preajma municipiului nu mai este apanajul celor care dispun de resurse financiare.



Preturile intr-un ansamblu in Gilau pot fi mai mici chiar decat cele ale unui apartament cu trei camere intr-un bloc vechi.



Alaturi de avantajul preturilor mici, pentru dezvoltatori si cumparatori exista perspective de dezvoltare ale zonelor. Terenurile din Floresti au preturi de 50-80 euro/ mp, iar cele din Gilau, 40 de euro. Ca teren, dispunere, peisaj, cele mai atractive sunt Floresti si Gilau, suprafetele dinspre Capus, crede Sanda Moldovan, presedinte al Uniunii Nationale a Agentiilor Imobiliare Cluj.



Oamenii nu sunt obisnuiti cu distantele mari, dar, pentru perioada urmatoare, orientarea inspre exteriorul municipiului se va resimti, spune Ani Capusan, manager Nobila Casa.



Proiecte de milioane de euro



Autoritatile locale si investitorii au o viziune optimista pentru dezvoltarea in afara orasului pe termen scurt. In afara de locuintele pe care le vom construi noi, vindem si terenuri. In ultimele trei luni, de cand le-am scos spre vanzare, am contractat 25% din teren, spune Marius Abrudan, administrator Terra Progressio.



Societatea dezvolta, in Floresti, un ansamblu de trei milioane de euro, pe cinci hectare. Primarul Gilaului, Dumitru Sfarlea, spune ca, dupa construirea celor doua ansambluri, la bugetul local vor intra 200.000 lei/an. Interesul investitorilor este mare. In 5-10 ani, zona Gilau-Cluj va fi completata de constructii, crede Sfarlea.



Interes pentru zona verde



Arhitectul Vasile Mitrea observa doua tendinte in dezvoltarea zonei de locuinte a municipiului Cluj-Napoca. Prima este dezvoltarea comerciala, inspre zona de vest (spre Gilau). Intotdeauna, arterele importante de iesire sunt axe de dezvoltare a unor zone rezidentiale, spune Mitrea.



A doua tendinta este determinata de cadrul natural, fiind vizata zona Feleac, padurile Hoia si Faget, unde exista pericolul defrisarilor si construirii de vile. Zonele Feleac si Faget sunt mai greu accesibile si prezinta probleme de trafic, spune Moldovan. Zona ramane interesanta pentru investitori datorita apropierii de municipiu, iar partia de schi a ridicat preturile terenurilor cu 25-30%.



Serban Tiganas, presedinte al Ordinului Arhitectilor Transilvania (OART), este de parere ca dezvoltarea rezidentiala vine ca raspuns al unei piete care functioneaza dupa regulile cererii si ofertei. S-a trecut la proiecte de mare amploare, in comparatie cu ceea ce exista inainte. Vorbim de proiecte de zeci sau de sute de apartamente si case, care se intind pe mai multe hectare.



Acest salt este riscant; ar fi nevoie ca marile proiecte sa fie rupte, aduse la dimensiuni controlabile, etapizate, sa existe posibilitatea de readaptare la piata.



Cereri mari pentru Faget



Catre zona Apahida s-a dezvoltat mai mult partea industriala. Zonele care se dezvolta spre Floresti vor atrage si investitii in locuinte, afirma Lupeanu. Directia Apahida nu este una potrivita pentru dezvoltarea de locuinte. Acolo apar mici unitati industriale, apare ceata din cauza Somesului, iar terenurile se invecineaza cu zona Pata Rat, spune Mitrea.



Partea de nord a orasului si Dealul Lomb prezinta oportunitati de investitii, dar sunt suprafete care presupun costuri ridicate din cauza terenurilor alunecatoare. Inspre zona de sud (Faget) s-ar mai putea construi, dar cu restrictii pentru protejarea zonei verzi. Clujul nu se poate dezvolta nici oriunde si nici simultan, chiar daca exista cerere.



Daca se va dezvolta pe o anumita directie, alte zone se vor misca mai incet, prevede Tiganas.



In Cluj exista semne de dezvoltare si in zone unde aceasta este limitata de infrastructura. Feleac, Becas, Sopor sunt zone intravilane fara drumuri si utilitati, iar in partea de sud-vest exista rezerve de teren inspre Faget. Mai exista terenuri disponibile, dar nu au infrastructura dezvoltata.



Orasul se va dezvolta acolo unde nu exista constructii, presiunea de construire este mai mare pe terenurile libere, completeaza Tiganas.



Casele au nevoie de infrastructura



Cele mai mare pericol il reprezinta, potrivit arhitectilor, dezvoltarea acestor zone fara sa fie gandite in ansamblu si in contextul dezvoltarii infrastructurii. Nici pe terenurile introduse recent in intravilanul orasului nu se construieste tinandu-se cont de o strategie.



Este necesara rediscutarea Planului Urbanistic General si stabilirea unei strategii clare de dezvoltare urbana, observa Mitrea. Dezvoltarea periferica a locuintelor ar trebui conditionata de cea a infrastructurii si corelata cu aceasta. Acum, in Cluj, casele sunt facute inainte sa existe infrastructura necesara, afirma Tiganas.



Efecte pozitive vor fi resimtite de localitatile care au sansa de a se dezvolta. Aspectele negative ale dezvoltarii se refera la modul de functionare a intregului sistem, la probleme de transport si trafic.



Restrangerea ar fi un tratament ecologic; ar fi mai bine sa se densifice perimetrele pe care le-am dezvoltat, dar plecarea in exterior este o contraoferta la ceea ce ofera municipiul, concluzioneaza Tiganas.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















141 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by