Astfel, in municipiu, cele mai multe imobile sunt revendicate de Arhiepiscopia Romano-Catolica de Alba Iulia (78 de imobile).

Episcopia Unitariana revendica 10 imobile, Eparhia Reformata din Ardeal - 5 imobile, cele trei Parohii reformate - 10 cladiri, Episcopia Evanghelica Lutherana din Romania - 3 imobile, Protopopiatul Romano-Catolic si Biserica Baptista maghiara, cate un imobil, la fel ca si Cultul Penticostal.

Fundatia Caritatea (Federatia Comunitatilor Evreiesti) solicita 23 de imobile, Arhiepiscopia Ortodoxa - 9 imobile, iar Episcopia Greco-catolica de Cluj - Gherla - 34 de imobile.

Asociatie pentru retrocedari, la Cluj

Problema retrocedarilor acestor bunuri imobile cultelor religioase a ridicat, deja, mai multe probleme, in special referitoare la imobilele care nu au fost, de-a lungul timpului, lacase de cult. O alta problema, poate cea mai spinoasa, tine de revendicatorii dreptului de proprietate a unor bunuri care se aflau in administrarea cultelor si a fundatiilor culturale, dar nu in proprietate.

O asociatie care sa gestioneze problema retrocedarilor unor bunuri catre Statusul Romano-Catolic din Transilvania va fi infiintata la Cluj-Napoca, a anuntat, ieri, vicepresedintele PNTCD, Aurelian Pavelescu.

Potrivit lui Pavelescu, asociatia va gestiona aceasta problema si va strange informatii despre numarul imobilelor revendicate de bisericile traditionale maghiare, pentru a se stabili in ce conditii au fost restituite si care sunt documentele care au stat la baza revendicarilor.

De asemenea, noua asociatie va incerca clarificarea fiecarui caz in parte si va organiza dezbateri publice la care sa fie invitati reprezentantii bisericilor maghiare, ai ordinelor calugaresti si ai autoritatilor publice. Pavelescu a spus ca exista pe rol sute sau mii de procese deschise de biserici si asociatii maghiare care revendica patrimoniul istoric si cultural al Transilvaniei.

Nu vrem ca acest demers sa aiba conotatii etnice si confesionale, deoarece este vorba despre o problema pur juridica care vizeaza dreptul statului roman asupra proprietatilor statului austro-ungar dupa 1920, a explicat deputatul taranist.

Dreptul de proprietate se transforma in drept teritorial

Pavelescu a adaugat ca problema Statusului Romano-Catolic - organizatie feudala formata din nobili maghiari catolici - priveste intreaga Transilvanie. Avem nevoie de istorici, de juristi, de universitari care sa vina la dezbateri, a afirmat Aurelian Pavelescu, manifestandu-si ingrijorarea fata de faptul ca politicienii si guvernantii din Bucuresti nu sunt preocupati de aceasta problema.

In opinia vicepresedintelui PNTCD, este vorba despre un patrimoniu evaluat intre 10 si 20 de miliarde de euro.

Daca aceste revendicari vor ajunge sa fie si restituiri, vor conduce la concluzia ca tot ce s-a construit in Transilvania, toata istoria Transilvaniei de 4-500 de ani nu apartine romanilor. Romanii nu au avut nici o contributie. Se va legitima faptul ca romanii au fost tolerati, iar statul roman va legitima aceasta chestiune istorica ca fiind reala si actuala, a subliniat Pavelescu.

El a apreciat ca exista o legatura intre politica UDMR si revendicarile bisericilor maghiare.

Se incearca transformarea dreptului de proprietate in drept teritorial, ceea ce ar fi o contestare a legitimitatii statului roman, apreciaza deputatul. Liderul taranist a sustinut ca in acest demers nu este vorba despre bunuri apartinand bisericilor, ci de patrimoniul public, format din imobile civile, scoli, gradinite, spitale, care sunt revendicate de bisericile maghiare si ordine calugaresti.

Pavelescu considera ca se intentioneaza crearea unei confuzii intre imobilele publice si cele ecleziale.

Conform declaratiilor lui Pavelescu, instantele din Romania au aprobat retrocedari in baza unor legi abrogate in anii ‘30, iar actele de restituire pot fi contestate de statul roman.

Mate il contrazice pe Pavelescu

In replica, deputatul UDMR de Cluj, Mate Andras Levente, avocat, la fel ca si Pavelescu, ne-a declarat ca liderul taranist nu stie pe ce lume traieste. Am inteles ca dl Pavelescu este acum membru PNTCD si face parte din Partidul Popular European, la fel ca si UDMR. Ma tem insa ca atitudinea sa l-ar recomanda pentru PRM.

Dl Pavelescu ar trebui sa se decida din ce partid face parte, a declarat, pentru ZIUA de Cluj, deputatul Mate.

El a opinat ca sunt destule hotarari judecatoresti definitive care au validat deciziile Comisiei Nationale de Retrocedare, asa ca nu vede nici o problema in sensul revenirii la fostii proprietari.

La randul sau, primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a precizat ca institutia pe care o conduce nu are nici o competenta in retrocedarea cultelor religioase, deoarece acestea sunt retrocedate prin decizie guvernamentala.

Boc a declarat ca nu va ezita insa sa conteste in instanta deciziile de retrocedare controversate. Primaria doreste sa-i asigure pe toti clujenii ca orice decizie de retrocedare a unui imobil va fi contestata in instanta daca asupra acesteia planeaza cea mai mica suspiciune cu privire la legalitatea ei, a precizat primarul Clujului.

Cum s-a ajuns la retrocedarea imobilelor din centrul Clujului?

Majoritatea imobilelor care fac obiectul revendicarilor si retrocedarilor catre cultele bisericesti din centrul municipiului Cluj-Napoca graviteaza in jurul unei fundatii, a Statusului Romano-Catolic din Transilvania.

Aceasta organizatie a luat fiinta acum 400 de ani in Transilvania si a avut in administrare, nu in proprietate, bunuri imobile create din fondurile publice instituite de Maria Tereza.

Personalitatea juridica a Statusului Romano-Catolic din Transilvania nu a fost recunoscuta vreodata nici de Imperiul Austro-ungar, nici de statul ungar, nici de cel roman si nici de Vatican.

In schimb, dupa patru secole, in 2001, Judecatoria din Miercurea Ciuc admite ca Arhidieceza Romano-Catolica de Alba Iulia - principalul revendicator de imobile din Ardeal - este urmasa Stausului Romano-Catolic.

In baza acelei hotarari judecatoresti au inceput sa fir formulate cererile de revendicare a imobilelor pe care, de-a lungul timpului, Statusul Romano-Catolic din Transilvania le avea in administratie.

Interesant de remarcat ca la baza hotararii Judecatoriei din Miercurea Ciuc stateau doua acte nerecunoscute de statul roman: Concordatul semnat intre Romania si Vatican in 1927 si Acordul de la Roma din 1932 .

O sentinta din 27 iunie 1933 a Tribunalului Cluj in chestiunea Statusului Romano-Catolic ardelean si a Acordului de la Roma, stabileste lipsa de capacitate juridica a Stausului Romano-Catolic de a reprezenta in proces reclamanta Fundatiunea de studii.

Sentinta facea referire la dreptul de Patronat suprem al regelui Ungariei care supravegheaza administrarea averilor si fundatiilor bisericesti si scolare, instituind organe necesare ale acestora si putind schimba destinatia fundatiunilor.

In acest sens, in 1933, Tribunalul Cluj, in expunerea de motive anexata sentintei aprecia: Considerind ca dat fiind caracterul de drept public al Patronatului suprem, este de la sine inteles ca acesta, in baza Tratatului de la Trianon, a trecut, in ceea ce priveste Transilvania, asupra regelui Romaniei.

Acest punct de vedere Guvernul roman l-a accentuat in mod categoric fata de Sfantul Scaun, chiar cu prilejul inceperii tartativelor in vederea incheierii Concordatului.

Statusul nu are personalitate juridica

Cele doua documente, pe baza carora Statusul Romano-Catolic din Transilvania isi revendica o forma de personalitate juridica au fost insa anulate, dupa cel De-al Doilea Razboi Mondial, in 1948, prin celebrul Decret nr. 151 .

In fond decretul denunta textul Concordatului din 1927, iar Trataul de la Roma din 1932 nu a fost nici o secunda valabil pe teritoriul Romaniei, nefiind niciodata ratificat de nici un Parlament inter sat post belic.

Decretul nr. 151 nu a fost abrogat dupa 1989, el fiind, in continuare, in vigoare.

Cu toate acestea, Judecatoria din Miercurea Ciuc, prin hotararea din 2001, a oferit personalitate juridica Statusului Romano-Catolic din Ardeal, decizand: Consiliul Arhidiecezei Romano-Catolice Alba Iulia este identic cu persoana juridica Consiliu al Diocezei Catolice de rit latin Alba Iulia, care s-a infiintat prin Concordatul de la 10 mai 1927 si Acordul de la Roma din 30 mai 1932, prin transformarea institutiilor cunoscute sub numele de Status Romano-Catolic Transyilvaniensis sau de Statusul Romano-Catolic din Ardeal sau Statusul Romano-Catolic Cluj, fiind una si aceeasi persoana juridica ii revin atributiile, drepturile si obligatiile in virtutea continuitatii de drept.

In baza acestei hotarari judecatoresti, impotriva careia statul roman, prin Ministerul Finantelor Publice, nu a depus intampinare, se infiinteaza Fundatia Statusul Romano-Catolic din transilvania, care are ca scop dobandirea imobilelor pe care fostul status medieval le avea in administratie: Fundatia se constituie pentru ocortirea si promovarea bunurilor mobile, imobile materiale si morale apartinatoare a Statusului Romano-Catolic din Transilvania.