Mai mult, Primaria considera cultura drept un “motor si mediator al dezvoltarii locale”. Cu toate aceste, Consiliul Local nu adopta nici o hotarare pentru a asigura o minima protectie in caz de pericol a tezaurului cultural clujean.

Centru marcant de cultura, municipiul Cluj-Napoca se poate mandri cu doua teatre dramatice, doua opere, doua teatre de papusi, patru case de cultura, Filarmonica, o retea de sase muzee si anume de muzeul de arta, muzeul farmaciei, al istoriei Transilvaniei, al mineralogiei si muzeul zoologic. Un loc aparte il are Gradina Botanica, a doua ca importanta in Europa, gradina ce contine un autentic tezaur botanic cu un variat numar de plante, unele dintre ele foarte rare.

Mai departe, tabloul cultural clujean se completeaza cu Biblioteca Universitara "Lucian Blaga", Biblioteca Academiei si Biblioteca Judeteana "Octavian Goga", precum si casa memoriala "Emil Isac".

Din pacate, toate aceste bunuri culturale ar putea avea de suferit in cazul in care tara noastra ar fi implicata intr-un conflict armat.

Potrivit locotenentului-colonel Dumitru Codita, Seful Centrului de Drept International Umanitar din cadrul Ministerului Apararii Nationale, bunurile culturale din Romania sunt protejate doar de protocolul semnat de catre Romania in anul 1999 la Haga, prin care tara noastra si implicit toate statele semnatare s-au angajat sa nu atace bunurile culturale ale adversarului.

Astfel, in cazului unui conflict armat, bunurile culturale din Romania sunt protejate numai prin protocolul din 1999, care este evident depasit.

Legea e de forma

Daca Ploiestiul se poate lauda cu faptul ca este singurul oras din Romania care si-a facut “temele” in ceea ce priveste trecerea pe hartile civile si militare a insemnelor “protectie speciala” acolo unde exista obiective culturale, Consiliul Local a municipiului Cluj-Napoca nu a dispus insemnarea hartilor.

Mai mult, consilerii locali nu au propus nici macar la punctul “diverse” o asemenea hotarare. Cu toate ca posibilitatea unui atac terorist este inca mica, atata timp cat exista o modalitate de protejare - fie ea infima - datoria Consiliului Local este de a propune si de a adopta protejarea tezaurului clujean.

Intentia locotenentului-colonel Codita este ca fiecare Consiliu Local din tara sa adopte o hotarare prin care, pe hartile civile si militare din fiecare localitate, sa fie trecute semnele distinctive ale bunurilor culturale. Anul trecut, in Camera Deputatilor s-a propus modificarea legii care protejeaza tezaurulul cultural din fiecare oras al tarii insa proiectul nu a reusit sa devina lege.

Thalia si-a dat silinta

In anul 1992, Asociatia Culturala Thalia a realizat o harta cultural-turistica destul de completa a culturii clujene. Organizatia non-guvernamentala Thalia a fost un proiect realizat de catre stundentii de la Facultatea de Litere din cadrul Universitatii Babes-Bolyai cu sprijinul financiar al unor firme clujene.

Harta cuprindea desenul grafic al bibliotecilor, universitatilor si monumentelor de cult, precum si numele straziilor pe care se aflau acestea. Doi ani mai tarziu, acelasi ONG lansa pe piata varianta imbunatatita a hartii cultural-turistice, mult mai mare ca dimensiune si color.

Structurata pe sapte domenii, harta continea numele bisericilor din oras, universitatile si academiile, biblioteci, arte, agrement si sport, muzee si statui, publicatii si mass media si repere culturale.

Coordonatoarea proiectelor a dorit sa-si pastreze anonimatul insa a declarat ca “primaria s-a oferit sa ne ajute la momentul respectiv insa eram presati de timp si am lansat harta cu resursele pe care le aveam disponibile ”.

In momentul de fata, exista o paleta destul de larga de harti care prezinta punctele culturale din Cluj-Napoca insa nici una dintre acestea nu este mai completa ca cea lansata in 1994 de catre Asociatia Culturala Thalia.

Ca urmare a distrugerilor intentionate a unor bunuri culturale din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, societatea a simtit nevoia aparitiei unei legi care sa protejeze bunurile culturale ale comunitatii. Astfel, la data de 14 mai 1954, Conventia de la Haga a decis protejarea bunurilor culturale in caz de conflict armat.

Astfel, primul protocol care a insotit aceasta conventie si la care Romania este parte din anul 1958, a functionat pana in timpul conflictelor din fosta Iugoslavie, moment in care a fost necesara instituirea unui al doilea protocol, care sa perfectioneze si sa adauge unele detalii stabilite deja in 1954.

Cel de-al doilea protocol ce viza protejarea bunurilor culturale in caz de conflict a fost semnat de Romania in anul 1999. Potrivit protocolului, Romania isi asuma responsabilitatea de a trece pe hartile civile si militare insemnele de aparare civila, serviciu militar si obiective militare.

Astfel, pe langa semnele care indica prezenta serviciului medical, religios, precum baraje, diguri si centrale atomoelectrice, hartile ar trebui sa contina si insemnele care sa atraga atentia asupra obiectivelor culturale.