Salzburgul spera sa devina in 2012 gazda Olimpiadei de iarna. Unul din atuuri este reteaua de transport, impecabil pusa la punct. Directorul general al societatii care administreaza transportul in comun in orasul austriac, Gunter Mackinger, s-a aflat ieri in Sibiu, pentru a se intalni cu primarul Klaus Johannis. Scopul intalnirii: sibienii pot invata din exemplul Slazburgului.
Reporter: De ce a renuntat Salzburgul la autobuze?
Gunter Mackinger: Noi am vrut sa reinnoim parcul auto. Am luat in calcul mai multe variante si am ajuns la concluzia ca dezvoltarea retelelor de troleibuze este cea mai rentabila din punct de vedere economic. A realizat un program bazat pe mai multe criterii si acesta a demonstrat ca trebuie sa dezvoltam troleiubuze si trenuri. In 2005 am renununtat total la autobuze.
Deja am observat ca dupa multi ani in care cifra calatorilor era in scadere, am avut un numar crescut de calatori.
Rep.: La ce suma se ridica o astfel de investitie?
G.M.: In Salzburg s-au cheltuit pe dezvoltare, in jur de 3 milioane de euro pe an.
Rep.: Exista asemanari intre Salzburg si Sibiu?
G.M.: Exista chiar o buna asemanare. Ambele orase au aproximativ aceeasi structura, aceeasi arhitectura, cu un numar foarte mare de turisti, cu aceeasi putere de a atrage imaginea asupra lor. Salzburg se pregateste ca in 2012 sa devina gazda Olimpiadei de iarna, asta si datorita transportului in comun.
De fapt, si Atena a facut acelasi lucru, a investit foarte mult in transport, iar Pekin a facut acum acelasi lucru.
Rep.: Ce atuuri are troleibuzul in fata autobuzului?
G.M.: Noi in ultimii trei ani am introdus trei linii, iar la anul vom avea o alta linie noua. Vom iesi din oras si vom lega anumite localitati de langa oras. Am realizat multe studii, am tras linie si am vazut avantajele si dezavantajele. Se poate porni chiar de la structura psihologica a omului. Tramvaiul si troleibuzul dau o anumita siguranta, ca merg pe o anumita linie.
Am constatat ca tramvaiul aduce 25 la suta mai multi calatori, iar troleibuzul 15 la suta. Troleibuzul este mult mai economic, nu polueaza si are o durata de viata dubla fata de autobuz.
Rep.: Ce asteptati de la intalnirea cu primarul Klaus Johannis?
G.M.: Sper sa conving orasul Sibiu ca sistemul de troleibuze prezent in oras este o valoare, pe care multe orase din Europa nu o au si dupa care acum tanjesc. Este extrem de dificil acum sa implementezi un astfel de sistem, intr-un oras in care pana acum nu a existat. Sunt multe orase care au renuntat si acum revin la acest tip de transport.
In mod special in Uniunea Europeana, troleibuzele sunt indicate din punct de vedere economic si al emisiilor de CO. Uniunea are anumite limite ecologice care sunt pe an ce trece tot mai drastice. Pentru Sibiu, troleibuzul este raspunsul corect.
Rep.: Deja in Sibiu s-a investit foarte mult in autobuze. A fost o investitie gresita?
G.M.: Cred ca Sibiul va necesita si pe viitor autobuze, pentru ca parcul de autobuze trebuie innoit. Nu sunt investitii pierdute. S-a investit mult si in troleibuze, Sibiul este dealtfel singurul oras din Romania care elemente moderne de prindere. In Sibiu sunt si retele de curba ce ar permite o viteza mult mai mare in viraje. Trebuie doar folosite.
Cred totusi ca reteaua deja existenta trebuie structurata din nou. Retelele de troleu ar trebui circulate mult mai des. Transportul paralel, cu trolee si autobuze este relativ scump si ar trebui sa se renunte la aceasta procedura. O linie sau alta ar trebui prelungita. Sunt retele mai rapide.
Rep.: Cum vedeti o posibila colaborare cu Sibiul?
G.M.: Am putea sa sprijinim oamenii din Tursib pentru a-i califica si pentru a fi mai profesionisti in implementarea retelelor care exista. Oricand vom putea face o prezentare, in care troleibuzul sa aratam ca troleibuzul este mult mai ieftin decat autobuzul.
S-a realizat de exemplu un studiu in Solingen. Orasul are 80 de troleibuze, dar si autobuze. Costurile pe kilometru pentru un autobuz sunt de 1,46 euro. Costurile pentru un troleibuz sunt de 1,49 de euro. Dar troleibuzele au un sistem care arunc inapoi in retea curentul electric produs atunci cand ruleaza in relanti. Cu acest sistem implementat, troleibuzul consuma 1,39 euro pe kilometru.
Troleibuzul inseamna bani economisiti, inseamna protejarea naturii, dar si calatori mai multi. Daca in Salzburg am avea autobuze am avea 5.600 tone de emisii de dioxid de carbon in plus, anual. Un alt aspect important este dezvoltarea energiei electrice. Din 1991, pana in prezent pretul curentului electric a fost cam pe aceeasi linie. In schimb, pretul motorinei este in crestere.
Am facut totodata un total al duratei de viata al masinilor. Un troleibuz costa la inceput aproape dublu, insa putem sa vedem ca are o durata de viata mult mai lunga si costuri de intretinere mult mai mici decat autobuzul.
