Cetatea Alba Iulia isi recapata stralucirea medievala

de Dorin Timonea, Ovidiu Hategan     Romania libera Editia Transilvania-Banat
Miercuri, 29 noiembrie 2006, 0:00


(Foto: Romania Libera)

Cetatea din Alba Iulia devine din ce in ce mai atractiva pentru turisti, odata cu finalizarea procesului de restaurare a doua dintre Portile care strajuiesc accesul in interiorul monumentului istoric. Aceasta lucrare a durat cativa ani buni. Cei mai tineri dintre locuitorii din Alba Iulia nu au apucat, pana anul acesta, sa vada cum arata monumentele respective.



Mascate ani buni de niste schelete din barne (care la un moment dau aveau ele insele nevoie de reparatii), poarta I si a III-a (unde se afla si "Celula lui Horea") aproape si-au pierdut statutul de brand turistic al municipiului.



Lucrarile au fost facute de "Grup Corint" SA Santimbru (judetul Alba), in colaborare cu Primaria Alba Iulia si cu Ministerul Culturii, institutie care a alocat fondurile financiare necesare, cifrate la cateva zeci de miliarde de lei vechi.



Construita de 20.000 de iobagi



Cetatea bastionara din Alba Iulia a fost ridicata intre anii 1714-1738, fiind considerata cea mai reprezentativa fortificatie bastionara de tip Vauban din tara noastra. Planul fortaretei a fost intocmit de arhitectul italian Giovanni Morando Visconti, sub conducerea generalului Stefan de Steinville, completata apoi de generalul Weiss.



Constructia a fost denumita in proiectul lui Weiss "Fortificatia capitala de la Alba Iulia din Principatul Transilvaniei".



Intre secolele XVIII - XIX Cetatea a indeplinit rolul de centru militar al Transilvaniei si de depozit general pentru armament.



Perimetrul zidurilor este de aproximativ 12 kilometri, acestea fiind ridicate cu ajutorul a 20.000 de iobagi. Este alcatuita din 7 bastioane (Eugeniu de Savoia, Sf. Stefan, Trinitatea, Sf. Mihail, Sf. Carol, Sf. Capistrano, Sf. Elisabeta) configurandu-i imaginea stelata caracteristica cetatilor de acest tip.



"Traseul celor trei fortificatii" - unic in Europa



Ultimul punct de atractie pentru vizitatorii impunatoarei constructii este proiectul denumit sugestiv "Traseul celor trei fortificatii". Este vorba despre un obiectiv turistic unic in Europa prin faptul ca pe aceeasi locatie se afla trei fortificatii din trei epoci diferite, fiecare noua fortificatie ingloband-o pe precedenta.



Proiectul a fost demarat in anul 2004, cand a beneficiat de o finantare in valoare de aproximativ 100.000 de dolari din partea Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). Ulterior, proiectul a fost dezvoltat printr-un parteneriat public-privat derulat intre Primaria Alba Iulia si "Grup Corint"SA, specializata in activitati de restaurare si conservare a monumentelor istorice.



Chiar daca lucrarile nu au fost incheiate, "Traseul celor trei fortificatii" este deschis pentru turisti. In schimbul a 4 lei noi pentru adulti si 2 lei noi pentru copii, vizitatorii se pot intoarce in timp si pot vedea cum a evoluat civilizatia in aceasta zona timp de aproape 2.000 de ani.



Salve de tun ca in secolul XVIII



Punctul de atractie al obiectivului turistic este "Garda Traseului", formata din 20 militari, toti ofiteri in rezerva, imbracati si echipati ca la inceputul secolului XVIII, cu peruci, tricoarne, sabii, pusti si harnasamente.



In fiecare sambata la orele 12.00, "Garda Traseului" defileaza in zona centrala a Cetatii, purtand drapelul municipiului, se intoarce pe teritoriul Traseului, unde arboreaza drapelul municipiului Alba Iulia si drapelul Cetatii "Alba Carolina" si in cinstea fiecarui drapel executa cate trei salve de tun.



Salvele sunt trase din tunuri de epoca si dupa tehnologia militara a inceputului de secol XVIII. Dupa tragerea salvelor, toti vizitatorii se retrag in "tabara militara" pentru relaxare in fata unei cani cu bere sau cu vin. Traseul poate fi vizitat intre orele 10.00-22.00, la intrare turistii fiind intampinati de un "soldat" echipat in uniforma militara de acum 300 de ani.



Initial, proiectul stabilea un traseu turistic care sa puna in valoare o parte a monumentelor reprezentative din interiorul Cetatii bastionare, respectiv fortificatia antica, castrul Legiunii a XIII-a Gemina (anul 106 d.Hr.), Cetatea Medievala din timpul Principelui Bethlen, terminata in anul 1625 si Fortificatia de tip Vauban a Cetatii "Alba Carolina", construita intre anii 1715 si 1738.



Din motive financiare s-a realizat doar partial traseul ce include Curtea Monetariei, trecerea peste zidul medieval cu perspectiva asupra Portii de Sud a Castrului Roman si Bastionul Sf. Eugeniu.



Incepand cu anul 2006, in cadrul parteneriatului public-privat s-au pus bazele dezvoltarii proiectului prin restaurare si punere in valoare a cladirii Manutantei, ce dateaza din secolul XVIII, unde va fi amenajat un hotel cu specific medieval.



"Traseul celor trei fortificatii" se adauga, astfel, celorlalte obiective turistice din incinta Cetatii, cele mai cunoscute fiind Catedrala Romano-Catolica, Catedrala Ortodoxa si Biblioteca "Bathyaneum".



Vizitarea Cetatii din Alba Iulia este la indemana oricui, fiind nevoie doar de alocarea unui timp de cateva ore. Hotelurile sunt aproape, astfel incat cazarea nu ar fi o problema. Prin programele demarate de autoritatile locale se intentioneaza transformarea Cetatii bastionare intr-un reper turistic important pentru Romania.



Poarta I - incarcata de simboluri antice



Poarta estica a Cetatii Medievale, cunoscuta si ca Poarta I, este cladita in forma unui arc de triumf, prevazut cu trei deschideri. Stema Casei de Austria este incadrata de statuile lui Venus si Marte flancate, la randul lor, de reprezentarile a doua bombarde in pozitia de tragere.



Fatadele sunt decorate cu reliefuri inspirate de mitologia antica: Eneea salvandu-si tatal, pe Anchise, din flacarile Troiei, si lupta lui Hercule cu Anteu la exterior, Perseu cu capul Meduzei si Hercule in lupta cu leul din Nemeea, la interior.



In centrul portii se afla sculptata stema Austriei (vulturul bicefal cu sabia si sceptrul) incadrata de statuia zeului Marte si a zeitei Venus. Fatadele interioare sunt decorate cu basoreliefuri inspirate din mitologia antica, reprezentandu-l pe Hercule in lupta cu leul din Nemeea si pe Perseu tinand in mana capul taiat al Meduzei.



Procesul de restaurare a Portii I a inceput in urma cu opt ani, ca si in cazul Portii a III-a. Spre deosebire de aceasta din urma, la care lucrarile sunt mult mai complexe, Poarta I va putea fi admirata in toata splendoarea din aceasta saptamana.



Restauratorii au modificat partial si inaltimea drumului care permite accesul in interiorul Cetatii si au amenajat si un pod de lemn care face legatura intre Poarta si exterior.



Poarta a III-a - inca ascunsa de ochii publicului



Poarta a III-a, poarta principala de intrare, reprezinta cel mai important ansamblu sculptural al Cetatii si prin ea se face accesul propriu-zis in fortareata. Deocamdata, restaurarile nu sunt finalizate, fiind practic scoasa din circuitul turistic. Se estimeaza ca lucrarile vor fi gata in cativa ani.



Edificiul poarta un bogat decor figurativ, antropomorf, zoomorf si vegetal, alcatuit din scene de lupta, arme, steaguri, trofee, blazoane etc.



Cele patru panouri principale infatiseaza: investirea lui Eugeniu de Savoya drept comandant al ostirii, Zeita Victoria preda lui Eugeniu de Savoia macheta cetatii, la exterior, Sarja cavaleriei crestine si Atacul infanteriei imperiale asupra artileriei otomane, la interior, sunt inspirate de ambianta politicomilitara a epocii in care s-a construit cetatea. Spre est, poarta este incoronata de statuia ecvestra a imparatului Carol al VI-lea, in timpul caruia s-a construit fortareata.



Cetatea este asezata in mijlocul curtinei formate de bastioanele Sf. Eugen si Sf. Capistrano, avand 4 piloni si 8 pilastri care sustin boltile si arcadele celor trei intrari. Bogat ornamentata, ea este considerata ca reprezentativa pentru sculptura baroca din Transilvania.



Soclul statuii este incadrat de imaginile unor prizonieri turci ce cad ingroziti sub copitele calului imparatului triumfator. Pe cornisa apare reprezentata stema Austriei, vulturul bicefal avand pe piept stema Transilvaniei. Basoreliefurile din stanga reprezinta alegoria intoarcerii generalului biruitor asupra turcilor primind macheta Cetatii Alba Iulia.



In soclul statuii lui Carol al VI-lea se afla o mica incapere, in care a fost intemnitat, la 2 ianuarie 1785, Horea, principalul conducator al marii rascoale din 1784-1785. In anul 1937 aici a fost asezata o placa cu urmatoarea inscriptie: "Aici a suferit darz, neinduplecat, cu credinta tare in destinul neamului romanesc. 27 decembrie 1784-28 februarie 1785".



Pe fatada interioara sunt prezente 4 statui simbolizand marile virtuti: Abundenta, Intelepciunea, Cumpatarea si Forta.



Poarta a IV-a - adapostul corpului de garda



Construita in stil baroc, ea se afla in apropierea celor doua catedrale (ortodoxa si romano-catolica), si este una dintre portile care asigurau iesirea spre Platoul Romanilor.



Cladirea este simpla si probabil adapostea corpul de garda; ea contine o bolta semicilindrica sustinuta de doi atlanti, redati in aceeasi maniera ca si la poarta a III-a, stema Austriei simplificata, precum si basoreliefuri reprezentand diferite trofee, fanioane si steaguri cu insemnele lui Carol al VI-lea.



Poarta a IV-a a fost restaurata si cu ajutorul unui proiect finantat de Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare.



Un alt obiectiv turistic, aflat in plin proces de restaurare este Palatul Apor. Acesta se afla in apropierea Bibliotecii "Bathyaneum" si a apartinut contelui Apor, fiind ridicat in a doua jumatate a secolului al XVII-lea.



La inceputul secolului al XVIII-lea aici si-a avut resedinta contele de Steinville, comandantul trupelor austriece, el aducand o serie de adaugiri, cum ar fi portalurile interioare decorate in stil baroc.



Palatul este in administrarea Universitatii "1 Decembrie 1918", care il va utiliza in scopuri didactice dupa incheierea restaurarii.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















420 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by