Avand o structura multilinguala, UBB are un profil aparte si are nevoie de o reglementare legala aparte. Abordand rational acest aspect, Guvernul Romaniei a adoptat Ordonanta nr. 285 din decembrie 2000, prin care se consacra legal profilul multicultural al Universitatii Babes Bolyai, cu implicatiile financiare si simbolistice necesare.
Din pacate, aceasta reglementare a fost abrogata (prin Legea 529/2001) la cererea lui Marko Bela. Ca efect, profilul multicultural al UBB a fost privat de baza legala indispensabila. Marko Bela vrea acum multiculturalism nu numai altfel decat in Europa, dar fara baza legala, se arata intr-un document al Rectoratului UBB, publicat in aceasta luna in Buletinul oficial al universitatii.
Ce spune ordonanta
ZIUA de Cluj a intrat in posesia Ordonantei din 2000, care, la articolul 1, spunea: Se recunoaste caracterul multicultural al UBB din Cluj-Napoca, universitate in care instruirea se face in limbile romana, maghiara, germana, precum si in alte limbi de circulatie internationala stabilite de comunitatea academica, potrivit Cartei universitare.
Folosirea acestor limbi este incurajata atat in domeniul predarii si cercetarii stiintifice, cat si in realizarea publicatiilor universitatii. Motivul pentru care UDMR s-a opus ordonantei ar putea fi caracterul vag al termenului multiculturalism.
Initial, UDMR a utilizat termenul in 1996 pentru a evidentia coabitarea institutionala, insa un an mai tarziu apela la sintagma universitate multiculturala pentru a sugera nevoia de separare a facultatilor maghiare.
Lege UDMR anti UBB
Ordonanta de Urgenta din 20 decembrie 2000, privind structurile multiculturale ale UBB, a fost discutata timp de sase luni in coalitia care guverna la acea vreme (CDR -PNTCD, PD, PNL, UDMR - 1996-2000), pornind de la argumente precum statutul distinct de universitate multiculturala, avand in vedere istoricul institutiei si inglobarea celor patru mari culturi care au modelat viata Transilvaniei: culturile romana, germana, maghiara si iudaica. Dupa ce ordonanta a fost sustinuta, in prima faza, in anul 2000, de toti membrii coalitiei, inclusiv UDMR, in 2001, o data cu schimbarea Guvernului CDR cu cel al PSD, lucrurile au fost reevaluate. Ordonanta de Urgenta din 2000 a fost respinsa prin Legea Nr. 529 din 9 octombrie 2001, cu largul concurs al UDMR.
UDMR tace malc
ZIUA de Cluj a incercat, in repetate randuri, sa contacteze mai multi parlamentari ai UDMR pentru a lamuri acest subiect. Presedintelui UDMR, Marko Bela, i-au fost trimise in urma cu o saptamana textele Ordonantei de Urgenta si ale Legii din octombrie 2001, fiind invitat sa comenteze actiunile UDMR de atunci, insa acesta nu a luat, pana astazi, nici o pozitie. Nu UDMR-ul este de vina.
Atunci nu a existat vointa politica pentru a permite studiul in limba minoritatilor, cum, de altfel, nu exista nici acum, au fost singurele declaratii primite de la Gyorgy Frunda, senator UDMR.
CIB, o adunatura de neprofesionisti
Reputata revista maghiara Elet es irodalom a publicat un material, Soliloquium az erdelyi magyar egyetemrol / Soliloquium despre universitatea maghiara din Transilvania, prin care Comitetul pentru Initiativa Bolyai este catalogat drept o adunatura de neprofesionisti.
Materialul de opinie, semnat de un publicist clujean de origine maghiara, sustine ca studentii maghiari au nevoie de calitate in actul de predare, si nu de inscriptii in limba materna. Nu o sa imi pierd identitatea maghiara daca pe usi nu o sa fie postate placute bilingve. Nu ma afecteaza daca un curs este predat de catre un profesor roman mai bine informat.
Chiar si marii ganditori maghiari au scris si predat in alte limbi decat cea maghiara. Spre exemplu, Bolyai Janos nu a impartasit celebrului savant Gauss descoperirile sale in limba materna, se arata in articolul citat. Materialul vorbeste despre importanta informatiei, de faptul ca actul pedagogic este mai important decat cadrul institutional.
Acuzati de demagogie
In opinia publicistului, reprezentantii CIB sunt neprofesionisti: CIB-ul reprezinta o adunatura de incompetenti care nu au in spate exercitiul profesiunii si nu utilizeaza acele metode de obtinere de grant-uri care de zece ani sunt accesibile in cadrul programelor Uniunii Europene si care se adreseaza studentilor si cadrelor didactice.
Acelasi articol spune ca este mai important ca Universitatea sa respecte cerintele europene pentru ca diplomele obtinute de studenti sa le dea sansa obtinerii unui loc de munca la nivelul studiilor.
Din punct de vedere legal, universitatea maghiara nu exista, dar virtual este functionala, se mai spune in acelasi material, explicatia data de autor fiind aceea ca profesori maghiari isi desfasoara deja activitatea in limba materna. Demagogia celor precum cei din CIB nu inseamna decat sustinerea unor locuri de munca, birouri si venituri.
Asta nu inseamna munca academica, se mai precizeaza in materialul publicat de revista maghiara.
Invatamant eficient
Cunosc acest articol. Nu cred ca e de competenta cuiva care are alta arie de studiu sa categorizeze munca celor de la CIB drept ineficienta. In ceea ce priveste limba de studiu, evident, in unele cazuri este firesc sa accepti ca, dincolo de limba materna, exista profesori mai bine pregatiti.
Daca ar veni cineva din Germania, Anglia sau Elvetia, cu siguranta ca cele spuse de astfel de cadre didactice ar trezi interesul, dar acestea sunt cazuri exceptionale. Avem nevoie de invatamant in limba materna pentru ca acesta este cel mai eficient, a declarat Kovacs Lehel, vicepresedintele al CIB, unul dintre cei doi lectori exclusi din UBB in urma scandalului placutelor bilingve.
