Cu toate acestea, nu ar fi pentru prima data cand preotul clujean ar renunta la slujbele din biserica in favoarea politicii avand in vedere faptul ca, in legislatura 1996-2000, a fost deputat de Cluj ales pe listele PNTCD. Ioan Roman a acceptat sa vorbeasa intr-un interviu acordat „Agendei clujene”despre motivele care l-au determinat sa isi reindrepte atentia inspre politica.

Reporter: Care sunt criteriile pe care le indepliniti pentru candidatura la un post de parlamentar european?

Ioan Roman: Eu cred ca indeplinesc aproape toate criteriile. Am studii universitare, atat masterat, cat si doctorat. Candidatii trebuie sa vorbeasca curent una sau doua limbi straine. Eu ma descurc bine in limba franceza. Ca membru al Adunarii Interparlamentare al Ortodoxiei, am facut numeroase deplasari in strainatate si am participat la multe conferinte fara sa am nevoie de translator.

N-am fost colaborator al securitatii si in sensul acesta am fost primul deputat care, in anul 2000, am cerut Consiliului National de Studiere a Arhivelor Securitatii sa-mi dea un atestat intrucat vroiam sa-i provoc si pe ceilalti sa-si scoata aceste atestate. De asemenea, pentru acest post de parlamentar european va trebui sa intocmesc un proiect politic.

In plus, am experienta in administratie, am fost deputat in Parlamentul Romaniei.

Rep: Care sunt motivele pentru care ati decis sa candidati pentru acest post?

I.R.: Principalul motiv este dorinta mea de a face mai mult, iar dintr-o astfel de pozitie, de membru in Parlamentul European as putea face multe pentru tara, pentru biserica si pentru oamenii simpli. Biserica Ortodoxa Romana a facut eforturi pentru a sustine integrarea in Uniunea Europeana.

Printre aceste eforturi se numara si acordul pe care si l-a dat pentru vizita Papei Ioan Paul al II-lea in Romania. Apoi, a fost o conferinta la Snagov, unde s-au intrunit toti conducatorii cultelor religioase din Romania si unde s-a hotarat sprijinirea integrarii in UE. Biserica Ortodoxa se integreaza in Uniunea Europeana cu traditia ei, cu cultura ei.

Din cate stiu eu, Biserica Ortodoxa Romana are un reprezentant permanent la Bruxelles, care va tine legatura cu parlamentarul roman. Daca as accede in Parlamentul Europei, desi sunt sigur ca este foarte greu, mi-as dori cu siguranta sa activez in Comisia pentru Drepturile Omului.

La un moment dat ati renuntat la politica in favoarea preotiei. De ce v-ati razgandit acum?

I.R.: Eu consider ca preotii nu trebuie sa stea deoparte. Sunt de acord cu faptul ca preotul nu trebuie sa faca politica militanta, dar intr-o comunitate, preotul nu trebuie perceput ca persoana care trebuie sa faca doar liturghia si celelalte slujbe. Este o mentalitate gresita.

Preotii care au facut parte din consiliile locale au avut un cuvant greu de spus in ceea ce priveste bunul mers al comunei si al societatii. Din acea calitate au adus multe fonduri si pentru biserica, iar in acelasi timp au sprijinit sau au initiat tot felul de programe culturale.

Se stie ca preotul este in fruntea comunitatii din punct de vedere religios si din punct de vedere cultural si eu cred ca este nevoie ca preotul sa-si poata spune cuvantul in astfel de situatii. Cu siguranta, preotii nu au facut niciodata politica de la altar sau in exercitarea slujbelor religioase.

Dar in situatiile in care un primar sau un consiliu local nu isi face treaba, iar preotul ii critica, mereu i se spune sa stea deoparte pentru ca nu are voie sa faca politica. Ceea ce nu mi se pare corect pentru ca si preotul este cetatean al Romaniei si isi poate exercita aceleasi drepturi constitutionale. Si preotul are aceleasi drepturi ca toti cetatenii Romaniei.

Faptul ca din anul 1990 si pina acum, in Parlamentul Romaniei am fost doar patru sau cinci preoti, ca au fost cativa preoti primari, iar altii consilieri nu inseamna ca Biserica Ortodoxa Romana a facut politica. Eu, ca si cetatean al Romaniei, nu sunt reprezentant al Bisericii Ortodoxe. Noi, preotii ortodocsi nu vrem sa mai fim umiliti de catre cei care sunt in administratia centrala sau locala.

Daca se va putea ca preotii sa se implice din nou in viata politica, nu vor fi multi care vor face acest lucru. Dar cei care il vor face, vor avea un cuvant greu de spus.

Rep: Care au fost realizarile dumneavoastra in politica in perioada in care ati fost deputat?

I.R.: Am avut foarte multe realizari care priveau, in primul rand, Biserica Ortodoxa. Am avut o contributie la salarizarea clerului si la salarizarea clerului superior. Am intervenit si in cazul Legii fondului funciar, asa-zisa „lege Lupu” din 2000 pentru ca parohiile, filiile, manastirile sa-si primeasca terenul inapoi.

Am strecurat un amendament si in legea finantelor publice locale, prin care consiliile locale sa poata sprijini financiar toate cultele religioase. Am fost initiator la legea sportului. Am fost membru al Adunarii Interparlamentare a Ortodoxiei si am reprezentat Parlamentul Romaniei, care in mare majoritate este ortodox, la diferite intruniri.

Pe plan local, contributia mea a fost deosebit de fructuoasa. Am luptat mult pentru a aduce fonduri pentru constructia si reparatia unor biserici. Prin relatiile pe care le-am avut, am distribuit gratuit peste 47 de autoturisme pentru parohii si pentru diverse scoli.

Fiind un foarte mare iubitor al fotbalului si al sahului, am inzestrat peste 150 de echipe de la sate cu echipament sportiv si cu table de sah. Pe linga acestea, am sustinut foarte multe audiente; la sfarsitul fiecarei saptamani reuseam sa acopar intreg judetul.

Fiind membru in Comisia de Cercetare a Abuzurilor, duceam foarte multe dosare la diferite institutii din Bucuresti in incercarea mea de a face dreptate. Oamenii au crezut foarte mult in mine si drept dovada, peste 14.000 de cetateni ai judetului Cluj m-au votat in anul 2000, cand am candidat independent pe listele pentru Parlament.

Romanul are foarte multa incredere in Dumnezeu si de aceea se explica si increderea in institutia bisericii si a reprezentantilor ei.

Rep: Cum au reactionat enoriasii dumneavoastra la aflarea vestii ca doriti sa fiti parlamentar european?

I.R.: Nu i-am anuntat personal, asa ca nu am vazut inca nicio reactie a acestora. Cred ca oricum multi sunt pregatiti pentru revenirea mea in politica. Este o optiune a mea, care trebuie sa fie respectata.

Rep: Care este relatia dumneavoastra cu celelalte culte?

I.R.: Intotdeauna m-am impacat cu celelalte culte. La noi in parohie sunt multi reformati, cu preotul acestora ne intelegem bine. La fel, ne intelegem foarte bine cu preotul greco-catolic si cu reprezentantii acestei biserici.

Rep: Cum va explicati faptul ca sunteti singurul candidat din partea PNL Cluj pe listele pentru Parlamentul European?

I.R.: Acest lucru se intampla probabil din partea criteriilor, care sunt destul de exigente. De asemenea,e posibil ca in curand sa aiba loc alegeri anticipate. Atunci, multi se gandesc sa candideze pentru Parlamentul Romaniei, iar functia de parlamentar roman este incompatibila cu cea de parlamentar european.

In plus, mandatul de parlamentar european este valabil pe o perioada destul de scurta pentru ca in anul 2009 se vor organiza noi alegeri pentru Parlamentul Europei.

Biserica nu are nimic impotriva

Bogdan Ivanov, purtatorul de cuvant al Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului si Clujului, spune ca nu exista nicio problema atata timp cat preotul este constient ca trebuie sa faca o alegere: “Dansul este liber sa aleaga.

In cazul de fata, exista doar doua alternative: ori ramane in randul clerului, ori renunta la acesta in favoarea functiei de europarlamentar, in cazul in care o va obtine. A mai existat un caz asemanator acum trei ani, cand un preot din Bistrita a fost ales senator si a decis sa renunte la preotie”.