Se numeste Gelu Daramus. Nascut in Petrosani in 17 noiembrie 1960. A disparut de ziua lui - in 17 noiembrie 1980. Era copil de miner. A fost un elev cu performante peste medie. A intrat cu nota mare la Universitatea din Cluj-Napoca - profilul Studii Economice (1979). Dupa admitere a facut armata la Oradea.
Un fost coleg de-al sau, prieten din copilarie, a picat in '79 examenul de admitere la Iasi si a fost trimis in armata pe granita, la Sannicolau Mare. Cei doi au pastrat permanent legatura.
A prins putine zile ca student. Dupa disparitie a trimis familiei (la Petrosani) din Oradea o vedere cu text de "ramas bun": "Pe petalele fragede ale trandafirilor a cazut totusi bruma. Veti pastra in minte amintirea gingasiei lor". Anterior trimisese acasa din Cluj o suma de 500 de lei, cea mai mare parte a banilor pe care ii avea la el.
Cu o zi inainte de disparitie se aflase pentru ultima data in locuinta din Petrosani a parintilor. A intarziat mult dupa-amiaza, in "ajunul" plecarii cu trenul spre Cluj, la prietenul sau, Claudiu Parlea - granicerul de la Sannicolau. A lasat acasa carnetul de student si un jurnal din armata.
Consemnarile din acesta denota inteligenta, ironie, uneori sarcastica, si faptul ca era preocupat sa rezolve cat mai repede tot felul de "probleme", denumite codat (ex. "problema C...").
"Mi-am luat un stilou bun cu care voi initia problema "Rose". In problema incidentala gandurile mi se in-dreapta tot mai mult spre un impact care sper sa nu fie o recidiva", consemna in jurnalul de armata in data de 16 noiembrie 1979, cu o zi inaintea implinirii varstei de 19 ani. De atunci nu a dat nici un semn de viata pana azi, iar oficial nu figureaza inca drept "decedat".
Parintii au facut numeroase interventii la autoritati (in special imediat dupa disparitie si inclusiv dupa 1989), soldate cu raspunsuri mergand de la "nu e treaba noastra" pana la "stati linistiti, traieste, dar nu va putem spune mai mult".
"Organele IPJ (mai precis din ca-drul Departamentului Urmariri Cluj) incearca, zilele acestea, sa ne convinga sa recunoastem (eu si mama mea) ca fiind al lui Gelu Daramus cadavrul unui tanar care are semnalmente apropiate de ale lui. Tanarul respectiv a murit in noaptea de 31 ianuarie 1989 la Someseni - Cluj, lovit in zona toracica, la ora 1.30, de locomotiva unui tren uzinal.
Nu avea acte sau bani la el. Cadavrul respectiv a fost ingropat la mica distanta de pretinsul loc al "accidentului", in comuna Chinteni-Cluj, intr-un spatiu al cimitirului local destinat persoanelor neidentificate.
Dosarul acestui caz, in ale carei prime file (procesul-verbal realizat la locul accidentului, respectiv raportul intocmit de medical legist) se precizeaza ca nu exista suspiciuni asupra mortii (violenta) este foarte voluminos. S-a ocupat direct de "cazul Gelu Daramus" la Cluj (din 1980 incolo) Petru Stoica - judiciarist la Militia de acolo, in prezent pensionar.
Am incercat sa vorbesc cu dansul in toamna anului 1994, m-a poftit in cele din urma in birou, dar m-a repezit. A motivat ca este ocupat si m-a asigurat ca "nu a existat niciodata un caz Gelu Daramus pe care sa il cercetez".
In urma unei anchetei personale derulata pe parcursul anilor de dupa Revolutie am ajuns la concluzia ca Gelu Daramus a intrat in vizorul Militiei si Securitatii pentru ca se manifesta fatis impotriva oranduirii sociale de dinainte de 1989. Cunosc identitatea celor care au comis actul de delatiune la acea vreme. In prezent adun probe la dosar si vreau sa va solicit public sprijin in acest demers.
Tatal meu s-a stins din viata acum doi si jumatate. Dupa 30 de ani de munca grea, plina de responsabilitati in mina, a trecut dincolo fara sa afle catusi de putin despre fiul sau cel mare. Mama mea are 68 de ani, e lucida si convinsa ca Gelu traieste.
