Pentru Primarie, vremea calda aduce importante economii la buget, in timp ce pentru firme aduce doar pierderi, deoarece acestea au cheltuit sume mari pentru material antiderapant si pentru utilaje care stau.
3 miliarde bagate in material antiderapant!
Compania de salubritate Brantner-Veres a cheltuit in toamna anului trecut peste 3 miliarde de lei vechi pentru achizitionarea materialului antiderapant necesar interventiilor la actiunile de deszapezire. Astfel, au fost cumparate 1.000 de tone de nisip, 600 de tone de sare si 20 de tone de clorura de magneziu, aceasta din urma fiind pregatita numai pentru strazi modernizate.
Potrivit reprezentantilor companiei, materialul antiderapant ar putea fi folosit si anul viitor daca e pastrat in conditii optime, dar nu este exclusa nici posibilitatea ca acesta sa isi piarda din calitati daca e depozitat timp de 1 an. Compania a achizitionat si utilaje de deszapezire, dotindu-se cu 20 de pluguri si autospeciale care respecta normele Euro 3 si utilaje cu lame, care nu vor fi, insa, folosite. Investitia se ridica la 800.000 de euro.
Echipele de interventie au in total 30 de muncitori, pregatiti sa lucreze in trei schimburi si care, deocamdata, stau.
Si utilajele stau degeaba
De cealalta parte, SC Rosal, a pregatit 31 de utilaje de interventie, pregatite sa lucreze, de asemenea, in trei schimburi, iar substantele din materialul antiderapant au fost alese astfel incit sa nu corodeze asfaltul, betonul si dalele de pe strazi. Toate utilajele sint echipate cu statii de emisie-receptie, organizate printr-un dispecerat.
Pe linga sapte sararite de mare tonaj, cinci tractoare cu lama de mare capacitate, sint folosite si doua masini care imprastie Ecorut, material antiderapant in stare lichida. Rosal a transferat de la Bucuresti doua noi utilaje cu lame si sararita, marind numarul utilajelor grele la 20. Interventia pe strazile inguste si pe trotuare se va face cu masinile Lador, echipate cu lame. Si aceasta societate a pregatit un stoc consistent de material antiderapant.
SC Rosal si-a propus sa intervina pe 240 de strazi.
Cele doua firme de salubritate si-au prezentat in aceeasi zi utilajele de deszapezire, la inceputul lunii noiembrie 2006, in prezenta oficialitatilor locale, anuntind o competitie acerba pentru actiunile de interventie pe timp de iarna pe strazile municipiului. Interventii date peste cap de vreme.
45 de miliarde economie
Primaria Cluj-Napoca realizeaza, in schimb, importante economii la buget, sumele putind fi orientate, in cazul in care situatia va dura si nu va ninge deloc in aceasta iarna, spre alte necesitati. Edilii au prevazut pentru lunile de iarna o suma de 50 de miliarde de lei vechi, din care s-au cheltuit, pina in prezent, doar 5 miliarde.
